Category: Filosofie
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – Partea a XII-a
Iară după ce cineşi la locurile sale să întoarsără, dulăii cătră Corb carte într-acesta chip scrisără:,,Uleul şi toţi dulăii Corbului, stăpânului milostiv, cu plecate capete, sănătate! După ce încă de demult, după a domnului no stru poruncă, în tot chipul am nevoit, ca doară pre vrăjmaşul Inorog după a noastră voie a aduce am fi…
deschide “Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – Partea a XII-a” »
Dimitrie Cantemir – Istoria ieroglifica, Partea a 11-ecea
Pre aceia vreme între dulăii carii în munţi să afla, una din pasiri (carea din cele supusă stepăna cea mai de sus ţinea), foarte credincioasă Corbului şi a toată monarhiia păsirilor dreaptă slugă era. Aceasta, porunca Corbului vădzind, mai mult într-alte so cotele a sta nu să zăbăvi (căci pacea Inorogului tuturor dorită era), ce,…
deschide “Dimitrie Cantemir – Istoria ieroglifica, Partea a 11-ecea” »
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – Partea a dzecea
Hameleonul, dară, aşe de acolo spre monarhiia dobitoacelor purcegând, Şoimul înaintea Corbului lucrurile Bâtlanului a aşedza să apucă, pentru ca şi pe Hameleon de minciunos să dovedească şi credinţa sa şi a Bâtlanului să întărească şi toată vredniciia Ino rogului precum ieste şi precum au cunoscut-o, să o perigrăpsască (căci Hameleonul cătră Corb dzisese precum…
deschide “Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – Partea a dzecea” »
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – Partea a noa
Aşedară, lumea pentru lucrul făcut burzuluindu-să şi fieteca rile ce cu mintea mai rău afla, aceia Inorogului meniia, că adevărat, după vrajba nepriietinului ce-l goniia, nici nedejde de scăpat, nici într-alt chip fortuna de mutat era (ce norocul de multe ori cu un ochiu râde, cu altul plânge, cu o mână trage, iar cu alta…
deschide “Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – Partea a noa” »
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – partea a VIII-a
Amânduror părţilor răspunsurile într-acesta chip viind, dulăii cătră Hameleon a Corbului socoteală îndată descoperiră şi pen tru venirea Inorogului la împreunare foarte amintea să-i fie cu multe giuruinţe îl rugară. (Ce pietrii rătunde din vârvul dealului puţină urnire îi trebuie), căci el altă treabă nu avea, fără numai ce dzua împreunării lor păziia. Iară Şoimul,…
deschide “Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – partea a VIII-a” »
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – partea a VII-a
Acestea într-acesta chip prin câteva a nopţii ceasuri Inorogul cu Şoimul voroavă făcând, Hameleon, precum mai sus s-au pomenit, la lăcaşul său ducându-să, în vasul uluirii vetrilele gândurilor deşchidea, prin marea relelor socotele înotând, spre toate vânturile, horburilor funele chitelelor întindea. Aşe el în valurile vicleşugurilor tăvălindu-să (poate fi răutatea îndoit şi întriit să lucredze…
deschide “Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – partea a VII-a” »
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – partea a VI-a
Inorogul şi dreptăţii bizuit, şi datului cuvânt şi giurământ sprijenit fiind, după ce cea de obşte făclie lumina supt umbre îşi duce şi faţa pământului cu brâul întunerecului să încinge, din vârvul munţilor la locul locul numit în prundiş să coborî, unde nu după multă vreme şi Şoimul viind, cu cinste şi cu plecăciune îi…
deschide “Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – partea a VI-a” »
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica, partea a V-a
Aşedară Corbul, din sentenţia ce dedese nemutat şi de mare pizmă în tot cuvântul adevărului neînduplecat stând, cu tot deadinsul de goana şi vânătoarea celor nesupuse dobitoace să apucă (că pizma îndelungată calului sirep şi nedomolit să asamănă, carile pentru ca pe cel de pe dânsul să lepede, întâi pe sine de mal să surupă)….
deschide “Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica, partea a V-a” »
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – Partea a III-a
Iară celelalte jigănii, toate carile în cârşma lăcomiii cu păharul răutăţii vinul vicleşugului bea, dacă pre Lup din mijlocul lor lipsind îl vădzură, precum acmu supt fundurile pământului să află, li să părură (că chipul neiubit, de faţă, nu ca ghimpul în picior, ce ca suliţa pătrunsă prin măţă stă). Şi aşe, ,,râdicatu-s-au nuărul de…
deschide “Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – Partea a III-a” »
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – Partea a doua
Partea a doa ,,Întâiaşi dată, socotiţi, o, fraţilor, şi aminte luaţi cuvintele carile mai denainte înaintea tuturor gloatelor au făcut. Că au nu el în proimiul voroavii sale dzicea, precum inima împăraţilor din mulţimea lucrurilor şi a ştiinţelor, carile în publică-li şi în curte-li să tâmplă, mai ades decât alaltora câtodată prosgnostice fac? şi cum…
deschide “Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – Partea a doua” »
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica
Istoriia ieroglifică în doaăsprădzece părţi împărţită, aşijderea cu 760 de sentenţii frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor dezvălitoare. Iară la sfârşit cu a numerelor streine tâlcuitoare, Alcătuită de 4.8.40.8.300.100.10.400 dimitriu 20.1.50.300.5.40.8.100. cantemir Izvoditoriul cititorului, sănătate Precum de toată probozirea vrednic să fiu, o, iubitule, foarte bine cunosc (că osteninţa cheltuită nu să jeleşte,…
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – partea a IV-a
Aşe şi într-acesta chip sfaturile amânduror părţilor aşedzându-să, asupra Filului şi mai cu de-adins asupra Inorogului cu mare şi fără dreptate ură rămasără. Deci îndatăşi uricile şi privileghiile Liliiacului, vrând-nevrând, după vechile lui pravile şi voie înnoind, aşedzară. l După aceia toate pasirile de carne mâncătoare şi toate jigăniile de singe nevinovat vărsătoare, pentru asupra…
deschide “Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica – partea a IV-a” »
Emil Cioran, Aforisme
Putem accepta orice adevar, oricat de zdrobitor, cu conditia sa inlocuiasca totul, sa aiba tot atata vitalitate cat speranta careia i s-a substituit. Ceea ce stiu la saizeci de ani stiam la fel de bine la douazeci. Patruzeci de ani ai unei inutile munci de verificare…
Emil Cioran, Foloasele exilului (fragment)
Mulţi n-au la îndemână, ca mod de exprimare, decât poezia. Ce poate fi mai firesc? Chiar şi cei care nu-s prea dăruiţi găsesc în dezrădăcinarea, în automatismul excluderii lor plusul de talent pe care nu l-ar fi putut găsi într-o existenţă normală. Sub orice formă s-ar prezenta şi oricare i-ar fi cauza, exilul este, la…
Garabet Ibrăileanu in periodice
Caracterul specific naţional în literatura română Influenţe străine şi realităţi naţionale Evoluţia literară şi structura socială Înrâurirea artei Originalitatea formei Împrumutarea formei
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Lucruri sfinte
“… Les liens de simple camaraderie de quartier disparaissent ou s’affermissent en de veritables pactes inexprimes de devouement. Le ressort est plutôt l’egoisme que le besoin d’affection. On sent la necessite d’avoir tout près de soi un homme dont on puisse toujours attendre du secours… On evalue, dans l’ami, sa valeur de sauveteur, son courage…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Lucruri sfinte” »
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe:Cetăţeanul şi literatura lui
Pierre Mille judecă inutilă şi ridiculă discuţia care nu mai încetează, prin reviste şi ziare literare, asupra întrebării dacă scriitorilor li se cade să aibă, ca scriitori, opinii politice. Dacă nu ceteam acestea, negru pe alb, nu mi-aş fi închipuit că asemenea discuţie mai trăieşte, şi încă atât de tare ca să plictisească pe un…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe:Cetăţeanul şi literatura lui” »
Garabet Ibrăileanu, eseuri
Omul – o celulă a organismului numit societate Eternul feminin De dragoste Viaţă şi moarte Spiritul creator Estetice Varia
Antim Ivireanul – Prefeţe, dedicaţii, postfeţe
Postfaţa Evangheliei greco-române, tipărită la Bucureşti, în anul 1693 Dedicaţia Psaltirei româneşti, tipărită la Bucureşti, în anul 1694 Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Prefaţa Gramaticii slavoneşti, tipărită la Snagov, în anul 1697 Precuvântare la gramatică Dedicaţia din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în…
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Motivele scriitorului
Onorarul şi gloria, mai întâi. Situaţia financiară a omului poate face ca unul din aceste două motive grele de acţiune scriitoricească să cântărească mai mult decât celălalt. În sufletul scriitorului trăieşte uneori foarte viguroasă setea de putere. În veacul XVI, Pietro Aretino avuse ştiinţa şi norocul să combine frumos onorarul cu gloria şi puterea, căci…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Motivele scriitorului” »
Nicolae Filimon, Jocul banatean
Văzut-aţi Banatul, astă ţară românească dincolo de Carpaţi, unde totul în natură respiră poezie, amoare, patriotism? Aci munţii capriţioşi ce străbat toată ţara se încolăcesc în formă de ghirlande rotunde, lăsînd loc în mijlocul lor la văile cele mai încîntătoare; aci, la umbra unui pom, pe marginea unei fîntîne, vezi un june român înalt, spătos,…
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Sentimentalii
În corespondenţa lui Voltaire cu Frederic cel Mare vine deseori vorba de lacrimi. Pentru poezii, pentru tragedii mai ales, câteodată şi faţă de întâmplări triste netrecute prin poezie, bărbaţii aceştia se întrec în plâns, şi, desigur, nu fără mândră mulţumire, îşi anunţă unul altuia frecvenţa şi bogăţia lacrimilor. Aşa era şi pe atunci: “verser des…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Sentimentalii” »
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Neînţelegeri inocente între public şi artişti
Îmi povestea foarte vesel Panait Cerna, poetul, cum nişte admiratoare aprinse ale versurilor lui s-au supărat amar aflând că autorul e scurt de trup, grăsuliu, lat în spete şi rumen la faţă. A fost pentru ele o dureroasă nedumerire: nu ştiau cum să împace poeziile cu chipul omului. Negreşit, erau nişte biete fete, inimoase şi…
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Stil clasic
Literatura franceză clasică seamănă curios cu viaţa germană prusificată. Raţiune, ordine şi, prin urmare, claritate – aşa se numesc idolii esteticii în tot timpul pe care francezii unanim l-au consacrat ca vârsta lor clasică. Sunt chiar virtuţile rasei, se zice, care fatal au strălucit şi au stăpânit în toată vigoarea lor atunci când spiritul naţional…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Stil clasic” »
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Estetica utilă şi culturală
La orice nedumeriri şi în orice controverse estetice, un prieten, iubitor de oameni şi de linişte, mă întâmpină cu vorba că despre nici o lucrare de artă nu se poate zice cu deplină hotărâre că-i rea, fiindcă, oricum ar fi, ea place grozav cel puţin unui om: aceluia care a făcut-o. Se înţelege că,…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Estetica utilă şi culturală” »
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Clasicii
Clasicii sunt nume proprii de literaţi şi artişti pe care le învăţăm în şcoală, sau le aflăm mai târziu, din cărţi sau de la persoane frumos cultivate. Numele acestea sunt ilustre şi vechi; în ele, fără să fie ajutate de vreun alt cuvânt, stă acumulată o mare putere de sugestie. De aceea şi sunt o…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Clasicii” »
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Geniul organizator
Normal, lucrătorul invidiază pe contramaistru, contramaistrul pe inginer, inginerul pe directorul general. Şi la popoarele cu temperament viu, cu sociabilitate viguroasă şi cu instituţii liberale, câţi cetăţeni nu jinduiesc, în ceasuri de visare fierbinte, la rangul de secretar general – ori, în sfârşit, la cel de ministru, suprema ademenire a vieţii democratice! Care este sensul…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Geniul organizator” »
Antim Ivireanul, Învăţătură bisericească
Scara aceştii cărticele Rugăciunea care au învăţat pre apostoli Domnul nostru Iisus Hristos „Tatăl nostru carele eşti în ceriuri“ Mărturisirea credinţii, carea se împarte în 12 alcătuiri Céle şapte taini ale sfintei besérici Ce putere şi ce dar au acéste şapte taini Pentru taina dumnezeeştii Liturghii Pentru rânduiala preoţiei Pentru taina ispovedaniei sau a pocăinţei…
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: În procesul intelectualilor
Mi se pare că despre intelectuali se vorbeşte de la o vreme ca despre o clasă socială. Fiindcă muncitorii manuali formează, propriu-zis, o clasă sau clase, s-a grăbit lumea să-i facă şi pe cei intelectuali tot o clasă. În felul acesta se poate disputa în bloc şi confortabil despre intelectuali, mai ales contra lor. Multă…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: În procesul intelectualilor” »
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Prefaţă
Cred că se pot numi, cu aceeaşi dreptate, gingaşe ideile care, în general, trebuie să fie cunoscute oricui vrea să treacă drept om cultivat, ca şi acele despre care acest om trebuie să pomenească totdeauna cu deosebită băgare de seamă, dacă vrea să nu supere atenţia societăţii unde, în chipul cel mai util şi cel…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Prefaţă” »
Antim Ivireanul, Didahii
Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului Cazanie la Adormirea preasfintei Născătoarei de Dumnezeu La Dumineca Vameşului, cuvânt de învăţătură Cuvânt de învăţătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos Cuvânt de învăţătură la Dumineca Lăsatului de brânză Cazanie la Vovedenie Bogorodiţe noemvrie 21 Luna lui dechemvrie,…
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Feminism
Pentru noi, bărbaţii toţi, femeia este un fenomen banal, obsedant şi grav. Cu deosebiri, se înţelege, după vârstă, temperament, rasă şi sferă socială – dar nu prea mari, fiindcă raporturile naturale şi istorice de care vorbesc aici sunt doar din cele mai uniforme. Printre puţinii iluştri pe care-i pomeneşte lumea ca supreme excepţii, Spinoza şi…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Feminism” »
Nicolae Filimon, Artele si stiintele in Romania
Abia numărăm şase lustri de cînd românii rupseră vălul cel gros ce de mult timp îi ţinea în oribilul întuneric al ignoranţei, (1) şi geniul magistral al străbunilor noştri începu a se manifesta, fresc şi viguros, în inimele junilor români din bela colonie plantată pe malul Istrului de divul cezare Traian. Această scînteie divină ce…
deschide “Nicolae Filimon, Artele si stiintele in Romania” »
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Tipul politic
În înţeles psihologic şi social, se poate numi politică: orice sistem de fapte şi intenţii prin care cauţi a impune – până la totală substituire, dacă se poate, – voinţa ta voinţei altuia. Uzul comun, care ţinea seama numai de intensitatea şi generalitatea efectului practic, respinge înţelesul politicii la activitatea de stat şi pentru stat….
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Tipul politic” »
Nicolae Filimon, Lautarii si compozitiunile lor
Scriind acest articol asupra lăutarilor din România, nu ne propunem a face o dizertaţiune istorică, căci atunci am atinge, fără voia noastră, cestiunea muzicei naţionale, şi nu a sosit încă timpul spre a ne ocupa de o materie atît de importantă şi dificilă de tratat.
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Ideal şi energie
În 1915, pe când măreţul război era în toată splendoarea tinereţii sale, iar norocul militar îmbăta încă alternativ ambele tabere cu ademenitoare cochetării, bătrânul feldmareşal Von der Goltz cânta, într-un ziar foarte răspândit, cu simplă şi sigură mulţumire, prohodul pacifismului – a cărui grabnică moarte deschisese dintr-odată toate căile virtuţilor eroice, atâta vreme părăsite. Cu…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Ideal şi energie” »
Mircea Eliade, Sacrul si profanul
Mircea Eliade, Sacrul si profanul EXTRASE: Rituri de trecere Aşa cum s–a observat de multă vreme, riturile de trecere joacă un rol important în viaţa omului religios.17 Fără îndoială, ritul de trecere prin excelenţă este reprezentat de iniţierea de pubertate, de trecerea de la o categorie de vîrstă la alta (de la copilărie sau adolescenţă…
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Mecanizarea scrisului
Nu e vorba aici de scrisul cu sila. Despre cruzimea şi tristeţea constrângerii sociale asupra scriitorului de meserie s-a risipit, în timpurile noastre, destul patos, şi tânguios şi indignat, de către specialiştii iubirii de oameni. Omul de condei e adeseori nevoiaş. Şi, dacă cercetăm cu exactă curiozitate motivele scrisului, ajungem la un bilanţ trist humoristic……
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Mecanizarea scrisului” »
Nae Ionescu, Curs de teorie a cunoştinţei
Nae Ionescu, Curs de teorie a cunoştinţei I. Introducere în problematica teoriei cunoştinţei II. Ştiinţe empirice şi ştiinţe neempirice III. Metoda şi specificul teoriei cunoştinţei IV. Obiectul teoriei cunoştinţei V. Cunoaştere, gândire, realitate VI. Cunoaşterea şi construcţia realităţii VII. Delimitarea obiectelor cunoaşterii VIII. Regularitatea fenomenelor naturale IX. Încercări de fundamentare a principiului regularităţii X. Necesitatea…