Biblioteca.wansait.com
Limba noastra-i o comoara În adâncuri înfundata Un sirag de piatra rara Pe mosie revarsata. Limba noastra-i foc ce arde Într-un neam, ce fara veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. Limba noastra-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zari albastre.
Beria, Beria, Ai umplut Siberia Nu cu hoti, nu cu talhari, Cu moldoveni gospodari. De la sapa, de la plug, I-ai luat pe toti buluc, De la livezi, de la vii I-ai adus in reci pustii. I-ai adus cu mic, cu mare, Sa petreaca zile-amare, Amare si inghetate, De vii, de morti blestemate. Fi-ti-ar Berie…
La zidirea Soarelui, se stie, Cerul a muncit o vesnicie, Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu, Ne-am ales cu domnul Eminescu. Domnul cel de pasare maiastra, Domnul cel de nemurirea noastra-Eminescu. Suntem în cuvânt si-n toate, Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice! De avem sau nu drepate, De avem sau nu drepate,…
De la Nistru pân’ la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a Ca nu mai poate strabate De-atâta strainatate. Din Hotin si pân’ la Mare Vin Muscalii de-a calare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o atin;
VODEVIL ÎN 5 ACTE DE D. MILLO Această piesă este una din acele ce a încîntat mai mult pe publicul teatrului nostru naţional. Dovadă despre aceasta ne sînt trei ani de cînd a apărut pe scena noastră şi, după ce a avut o mulţime de reprezentări, astăzi găseşte încă un loc interesant în inima publicului….
MELODRAMĂ ÎN DOUĂ ACTE ŞI UN PROLOG. POEZIA DE FELICE ROMANI, MUZICA DE G. DONIZETTI. Întrepriza teatrului italian pare că voieşte în anul acesta a ne face să pierdem şi puţinul gust de muzică ce ne mai rămăsese. Aceasta se cunoaşte nu numai din marele număr de mediocrităţi cu care a populat scena, dar şi…
VODEVIL ÎNTR-UN ACT DE D. C. NEGRUŢI. MUZICA DE D. FLECHTENMACHER. Sunt treisprezece ani de cînd domnul C. Negruţi a scris acest şarmant vodevil, care s-a şi reprezintat în Iaşi la 1849, în folosul emigraţilor din Transilvania. Dulcea pană a autorului Păcatele tinereţilor a fost cea mai adeseori pusă în serviciul dezvoltărei ideelor măreţe şi…
Spiritul critic în cultura românească Scriitori şi curente Scriitori români şi străini
Direcţiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurenţă şi a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru şi chiar de dilitant, de a emite aci şi opiniunea noastră cu un chip gratuit, permiţîndu-ne a face oarecari băgări…
Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face şi profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtăşeşte publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul şi pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la noi. Numele acelor artişti şi…
OPERĂ DRAMATICĂ ÎN CINCI ACTE. POEZIA DE SCRIBE ŞI DUVEYCIER. MUZICA DE MAESTRUL VERDI. După moartea arhiducelui Friederich de Austria, regatul celor două Sicilii căzu în posesiunea lui Carol d’Anjou, principe de origină franceză. Italia crezu un moment că, prin această schimbare, nefericirile ei vor înceta; dar se amăgi, căci acest rege ambiţios şi avar,…
“… Les liens de simple camaraderie de quartier disparaissent ou s’affermissent en de veritables pactes inexprimes de devouement. Le ressort est plutôt l’egoisme que le besoin d’affection. On sent la necessite d’avoir tout près de soi un homme dont on puisse toujours attendre du secours… On evalue, dans l’ami, sa valeur de sauveteur, son courage…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Lucruri sfinte” »
Este necontestabil că teatrul italian, la noi, ca şi în celelalte ţări, are multe datorii de împlinit ca să corespunză cu fidelitate misiunii lui. El urmează a fi întocmit astfel pe cît să poată servi nu numai de distracţiune şi petrecere, dar şi de instrucţiune muzicală publicului nostru. Numai atunci se poate introduce adevăratul gust…
deschide “Nicolae Filimon, Paralelism intre fosta directiune si cele de astazi” »
Pierre Mille judecă inutilă şi ridiculă discuţia care nu mai încetează, prin reviste şi ziare literare, asupra întrebării dacă scriitorilor li se cade să aibă, ca scriitori, opinii politice. Dacă nu ceteam acestea, negru pe alb, nu mi-aş fi închipuit că asemenea discuţie mai trăieşte, şi încă atât de tare ca să plictisească pe un…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe:Cetăţeanul şi literatura lui” »
Omul – o celulă a organismului numit societate Eternul feminin De dragoste Viaţă şi moarte Spiritul creator Estetice Varia
DRAMĂ ÎN TREI ACTE DE SALVATORE CAMMARANO. MUZICA DE G. DONIZETTI. Criticul, fie teatral sau de orice altă specialitate, trebuie mai întîi de toate să fie bine iniţiat în specialitatea sa, să studieze cu o profunditate subiectul ce voieşte a critica şi, în espunerea criticei ce va face, să arate adevărul fără parţialitate sau pasiune,…
Postfaţa Evangheliei greco-române, tipărită la Bucureşti, în anul 1693 Dedicaţia Psaltirei româneşti, tipărită la Bucureşti, în anul 1694 Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Prefaţa Gramaticii slavoneşti, tipărită la Snagov, în anul 1697 Precuvântare la gramatică Dedicaţia din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în…
Bunica Revedere Furtuna Cobzarul Adio Haiducul Artişti
OPERĂ ROMÂNĂ ÎN DOUĂ ACTE DE D-NU MILLO, PUSĂ PE MUZICĂ DE D-NU FLECHTENMACHER. (1) Primele zile ale lunei lui noiembrie au fost pentru noi o serie de fericiri, căci ne-a procurat rara ocaziune de a privi şi a asculta pe scena teatrului nostru mai multe piese dramatice de pana română, create de geniul lui…
Cântece Singurel ca un haiduc… Nu mai sun pe luncă flori… Boii stau în jug supuşi… Dragă codrule, te las… Stau la Bălgrad trei fârtaţi… Frumoasa Irină Cântec de primăvară (Înfloresc grădinile) Novăceştii Mi-e dor Eroul de la Königgrätz Ruptură Pintea De cântece Parisu-i plin… Steaua Ielele La cules Visează codrul Apa morţilor
Onorarul şi gloria, mai întâi. Situaţia financiară a omului poate face ca unul din aceste două motive grele de acţiune scriitoricească să cântărească mai mult decât celălalt. În sufletul scriitorului trăieşte uneori foarte viguroasă setea de putere. În veacul XVI, Pietro Aretino avuse ştiinţa şi norocul să combine frumos onorarul cu gloria şi puterea, căci…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Motivele scriitorului” »
Veselie Vară Domnu’ profesor Cocoarele Eroică hotărâre Câmpiei Ideal Poveste Rozele Singur (Te simţi mai singur astă-sară) (1898) Învins! Pribeagul E mult de-atunci… Visul Acolo Romanţa Toamnă (Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli) Salcâmul Cântec Nucul Fulgii Cântec Vechi Din Paris Un cântec Dedicaţie Pasteluri E secetă, şi de căldură… Prin sat aleargă paparude… Tresari din…
Văzut-aţi Banatul, astă ţară românească dincolo de Carpaţi, unde totul în natură respiră poezie, amoare, patriotism? Aci munţii capriţioşi ce străbat toată ţara se încolăcesc în formă de ghirlande rotunde, lăsînd loc în mijlocul lor la văile cele mai încîntătoare; aci, la umbra unui pom, pe marginea unei fîntîne, vezi un june român înalt, spătos,…
În corespondenţa lui Voltaire cu Frederic cel Mare vine deseori vorba de lacrimi. Pentru poezii, pentru tragedii mai ales, câteodată şi faţă de întâmplări triste netrecute prin poezie, bărbaţii aceştia se întrec în plâns, şi, desigur, nu fără mândră mulţumire, îşi anunţă unul altuia frecvenţa şi bogăţia lacrimilor. Aşa era şi pe atunci: “verser des…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Sentimentalii” »
VODEVIL ÎN PATRU ACTE DE DD. ANESTIN ŞI M. MILLO. (1) MUZICA ARANGEATĂ DE DOMNUL WACHMANN. Ultimul period al domnirei fanarioţilor în Principate formează partea cea mai tragică din istoria noastră. În acei timpi de dureroasă memorie, ţăranul era despuiat de mica sa avere, martirizat şi redus în mizerie, locuitorul din oraş dezonorat, iar boierul…
Te uită cum ninge decembre… Spre geamuri, iubito, priveşte – Mai spune s-aducă jăratec Şi focul s-aud cum trosneşte. Şi mînă fotoliul spre sobă, La horn să ascult vijelia, Sau zilele mele – totuna – Aş vrea să le-nvăţ simfonia. Mai spune s-aducă şi ceaiul, Şi vino şi tu mai aproape, – Citeşte-mi ceva de…
Îmi povestea foarte vesel Panait Cerna, poetul, cum nişte admiratoare aprinse ale versurilor lui s-au supărat amar aflând că autorul e scurt de trup, grăsuliu, lat în spete şi rumen la faţă. A fost pentru ele o dureroasă nedumerire: nu ştiau cum să împace poeziile cu chipul omului. Negreşit, erau nişte biete fete, inimoase şi…
VODEVIL ÎNTR-UN ACT DE D. V. ALECSANDRI Corbul român este o piesă scrisă de d. V. Alecsandri sub nume de Crai-nou; însă d. Millo, puind-o în scenă, a găsit de cuviinţă a-i schimba numele şi a o mai restrînge, astfel încît dintr-o operetă a făcut un vodevil. Sujetul acestei piese este tras din obiceiurile noastre…
Literatura franceză clasică seamănă curios cu viaţa germană prusificată. Raţiune, ordine şi, prin urmare, claritate – aşa se numesc idolii esteticii în tot timpul pe care francezii unanim l-au consacrat ca vârsta lor clasică. Sunt chiar virtuţile rasei, se zice, care fatal au strălucit şi au stăpânit în toată vigoarea lor atunci când spiritul naţional…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Stil clasic” »
Sânziana şi Pepelea EXTRAS: T Â N D A L Ă: Poftim, vestiţi şi de bun neam domni, crai şi împăraţi! În curând va sosi marele, gloriosul, mărinimosul, augustul Papură-Împărat, împreună cu frumoasa, încântătoarea, augusta sa copilă, domniţa Sânziana. (În sunetul unui marş triumfal, intră Papură cu hlamidă şi cu coroană aurită, ţinând pe Sânziana…
La orice nedumeriri şi în orice controverse estetice, un prieten, iubitor de oameni şi de linişte, mă întâmpină cu vorba că despre nici o lucrare de artă nu se poate zice cu deplină hotărâre că-i rea, fiindcă, oricum ar fi, ea place grozav cel puţin unui om: aceluia care a făcut-o. Se înţelege că,…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Estetica utilă şi culturală” »
VODEVIL ÎN DOUA ACTE DE D. V. ALECSANDRI De ce mergem mai des la Teatrul Naţional şi cu cît auzim mai multe piese de ale dulcelui cîntătoriu al baladelor române, cu atît ne întărim mai mult în convicţiunea noastră că acest autor a înţeles foarte bine epoca de depravaţiune în care vieţuim şi specificul de…
Clasicii sunt nume proprii de literaţi şi artişti pe care le învăţăm în şcoală, sau le aflăm mai târziu, din cărţi sau de la persoane frumos cultivate. Numele acestea sunt ilustre şi vechi; în ele, fără să fie ajutate de vreun alt cuvânt, stă acumulată o mare putere de sugestie. De aceea şi sunt o…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Clasicii” »
MELODRAMĂ ÎN DOUĂ ACTE. MUZICA DE V. BELLINI. POEZIA DE FELICE ROMANI. Mulţi din amicii noştri ne întreabă de ce am lăsat din mînă pana de critic melodramatic şi pentru ce nu combatem şi acum ca altădată pe fariseii şi cărturarii teatrali, care au prefăcut templul civilizaţiunei într-o piaţă de speculaţiuni meschine şi îşi urmează…
IMPRESIUNI DE LA OPERA FAVORITA DE DONIZETTI, REPREZENTATĂ ÎN BENEFICIUL D-LUI G. STIGELLI, PRIMUL TENORE Abia apăru afişul teatral ce anunţa reprezentarea operii Favorita pe scena teatrului nostru, şi mulţi din amatorii de muzică începură a-şi face întrebarea daca opera anunţată este aceea pe care au scris-o Donizetti pentru Teatrul operii cei mari din Paris…
deschide “Nicolae Filimon, Impresiuni la opera Favorita de Donizetti…” »
Normal, lucrătorul invidiază pe contramaistru, contramaistrul pe inginer, inginerul pe directorul general. Şi la popoarele cu temperament viu, cu sociabilitate viguroasă şi cu instituţii liberale, câţi cetăţeni nu jinduiesc, în ceasuri de visare fierbinte, la rangul de secretar general – ori, în sfârşit, la cel de ministru, suprema ademenire a vieţii democratice! Care este sensul…
deschide “Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Geniul organizator” »
Privind viaţa Addenda la privind viaţa
OPERĂ ROMANTICĂ. POEZIA DE W. FRIEDRICH, MUZICA DE FR. FLOTOW. Subiectul acestei opere îl datorăm unei glume engleze foarte escentrică. Poetul W. Friedrich îşi imagină şi creă poezia, iar Flotow scrise muzica. Intriga este aceasta: Lady Harriet Durham (1), fiica uneia din cele mai nobile familii din Anglia, supărată foarte mult de sir Tristan de…
01. Plumb 02. Pastel 03. Decor 04. Amurg 05. Lacustrã 06. Gri 07. Sonet 08. Amurg de toamnã 09. Tablou de iarnã 10. În grãdinã 11. Spre toamnã 12. Pãlind 13. Amurgul violet 14. Decembrie 15. Negru 16. Nevrozã 17. Moinã 18. Melancolie 19. Rar 20. Nervi de toamnã 21. Searã tristã 22. Note de…