OPERĂ DRAMATICĂ ÎN CINCI ACTE. POEZIA DE SCRIBE ŞI DUVEYCIER. MUZICA DE MAESTRUL VERDI.

Adnotari si semne de carte

După moartea arhiducelui Friederich de Austria, regatul celor două Sicilii căzu în posesiunea lui Carol d’Anjou, principe de origină franceză. Italia crezu un moment că, prin această schimbare, nefericirile ei vor înceta; dar se amăgi, căci acest rege ambiţios şi avar, unindu-se cu ponteficele Martin IV (Simon de Brion), compatriotul său, se dete la cele mai mari nelegiuiri şi jafuri, cu scop de a strînge averi cu care să poată crea flote şi armate formidabile pentru conchistarea Imperiului bizantin, puntul principal al ambiţiunei sale.

Adnotari si semne de carte

Spre acest fine, orîndui locotenent în Sicilia pe ducele de Montfort care, nemulţumindu-se numai cu espoliere, începu, atît el, cît şi guardiele sale, a hrăpi şi a dezonora pe soţiile şi fiicele nefericiţilor sicilieni.

Adnotari si semne de carte

Ultragiul acesta puse disperarea în inimele tuturor locuitorilor insulei; o conspiraţie se urzi în contra francezilor: Ioan de Procida, unul din cei mai incarnaţi inamici ai francezilor, se înţelese cu Petru III, regele Aragonei, ca să ajute răscularea şi, drept recompensă, să-l proclame rege al Siciliei. Nu aştepta dar decît momentul favorabil pentru esterminarea francezilor. Ora răzbunărei nu întîrzie căci, pe cînd palermitanii serbau învierea în catedrala Sîntului Spirit, un soldat francez, anume Drouet, insultă pe o jună fată din cele mai nobile familii; cutezătorul fu omorît pe dată şi, la un semnal dat prin sunarea campanelor, toţi francezii din Sicilia fură măcelăriţi. (1)

Adnotari si semne de carte

Iată faptul istoric al dramei despre care tratăm; să vorbim acum ceva şi despre intriga şi peripeţiile ei.

Adnotari si semne de carte

Ducesa Elena, sora ducelui Friederich, neputîndu-se consola de pierderea fratelui său, cearcă a escita curagiul sicilianilor ca sa răzbune moartea lui. Spre acest fine, străbate oraşul Palermo în toate direcţiunile şi suferă a fi insultată de soldaţii francezi, beţi de glorie şi de vin. În cele din urmă, se prezintă înainte-i junele sicilian Arrigo care, în schimbul amorului ei, îi promite prin jurămînt solemn că va deveni răzbunătorul morţii ducelui Friederich.

Adnotari si semne de carte

În timpul acesta soseşte Ioan de Procida din ambasada cu care fusese însărcinat de cătră compatrioţii săi şi le aduce nuvele că Europa le promite ajutorul necesariu spre a se libera de tirani. Revoluţionarii, încurajaţi, decid să omoare pe ducele de Montfort la balul ce acest din urmă anunţase că va da la Curte. Fatalitatea însă face ca junele Arrigo să fie recunoscut de fiu al ducelui de Montfort, născut dintr-un amor clandestin. Descoperirea acestui teribil mister opreşte pe junele căpitan de a vărsa sîngele părintelui său.

Adnotari si semne de carte

Conspiratorii sunt prinşi, întemniţaţi şi osîndiţi la decapitare. Arrigo îi vizitează în închisoare, le spune că dacă a scăpat viaţa tiranului n-a făcut alt decît o datorie de fiu către părintele său, şi că se va pierde împreună cu dînşii sau îi va libera pe toţi de la moarte.

Adnotari si semne de carte

Prin această sinceră confesiune, junele dobîndeşte iertarea, şi amorul ducesei Elena. Esaltat pînă la cel mai mare grad de această neaşteptată fericire, aleargă la ducele de Montfort, părintele său, şi-i cere iertarea condamnaţilor; el i-o promite, însă cu condiţiunea de a-l numi tată în faţa conjuraţilor şi a poporului. Ducesa Elena nu voieşte a priimi viaţa espuind pe amantul său de a să numi fiul unui tiran în faţa ei şi a poporului. Esecutorul se arată, convoiul funebru se îndreptează către eşafod. În aceste momente critice, Arrigo cade la genunchele tiranului şi-l numeşte părinte al său. Condamnaţii sunt pe dată amnistiaţi şi, drept semn de pace sinceră, duca de Montfort uneşte pe Arrigo cu frumoasa ducesă. Dar Ioan de Procida voieşte salvarea Siciliei cu orice preţ. Împins de acest sacru simţimînt, el îndeamnă pe ducesă a refuza mîna lui Arrigo şi ordonă poporului a sta gata cu armele-n mînă; iar în momentul cînd campanele catedralei anunţau celebrarea însoţirei celor doi amanţi, începu teribilul masacru în care pieri ducele de Montfort cu toţi francezii săi.

Adnotari si semne de carte

Muzica de la această operă s-a scris în anul 1855 de maestrul G. Verdi pentru Teatrul operei cei mari din Paris. Am observat însă că, atît în partea melodică, cît şi în cea armonică, nu găsim totdauna acele melodii simple dar dulci şi pline de expresiune dramatică, nici acele discursuri armonice pline de efect ce caracterizează pana maestrului Verdi.

Adnotari si semne de carte

Acest defect vine din cauza grelelor condiţiuni melodice şi armonice ce are a împlini un maestru care voieşte a scrie pentru scena Operei Naţionale din Paris. Francezii cer frumosul unit cu clasicul şi, pentru mai mare încurcătură a compozitorilor, cer ca acest frumos şi clasic să fie franţuzesc. Iată de ce operile lui Donizetti La fille du régiment, Le duc d’Alba şi Dom Sébastien făcură naufragiu pe scenele Parisului. Iată cauza care făcu pe celebrul Rossini să tremure cînd luă pana în mînă ca să scrie pe Guillaume Tell şi Robert Brucepentru Opera franceză.

Adnotari si semne de carte

Maestrul Verdi cunoştea toate acestea cînd s-a angajat să scrie Vesperul sicilian; de aceea, în partea melodică s-a silit cît a putut să inventeze cînturi franceze, iar în cea armonică s-a aruncat în astruzitatea şcoalei germane şi astfel, depărtîndu-se sau mai bine ieşind cu totul din acel stil dulce ce şi l-a creat prin propriul său mod de a simţi, a scris această muzică care, osebit de cîteva părţi frumoase ce se găsesc risipite ici şi colea în cele cinci acte ale operei, restul este o carte de ştiinţă pe care publicul nearmat cu cunoştinţe muzicale nu numai că nu o gustă, dar nu poate nici chiar să o înţeleagă.

Adnotari si semne de carte

Venind acum la apreţierea interpretărei acestei muzici de către domnii artişti, arătăm că doamna Cattinari, deşi are o voce slabă la notele base şi medii şi puţin cam aspră la cele superacute, ceea ce pune un contrast mare între meziile sale şi exigenţele muzicale de la partea ducesei Elena, cu toate acestea, la părţile unde muzica este conformă cu volumul vocei sale şi nu are triluri sau alte ornamente, reuşeşte a încînta urechea auzitorilor.

Adnotari si semne de carte

Melodia în care a reeşit mai mult este romanţa în sol minore de la introducţia actului al patrulea. În această romanţă, şi mai cu seamă la periodul scris pe versurile:

Adnotari si semne de carte

Io t’amo è quest’accento*if (document.all){ var x=document.all(‘IDAPM54-IE’); documentWrite(x.innerHTML); x.innerHTML = ”; }

Adnotari si semne de carte

prin care muzica esprimă acele momente de delir în care femeia uită toate datoriile sale şi s-aruncă în braţele amorului, artista noastră depune atîta simţire şi espresiune, încît auzitorii simt în inima lor efectul unei triste şi dulci melancolii. Ca artistă, ea ştie să se folosească foarte bine de meziile dramatice cu care a dotat-o natura.

Adnotari si semne de carte

Domnul Steger, primul tenore absolut, a interpretat cu multă inteligenţă dificila şi arida parte a lui Arrigo, afară de recitative şi micile părticele pe care le sacrifică mai totdeauna.

Adnotari si semne de carte

Între melodiile esprimate cu mai multă forţă de voce şi espresiune muzicală enumerăm partea de tenor din duetul scris pe versurile:

Adnotari si semne de carte

Ombra diletta che in ciel riposi*if (document.all){ var x=document.all(‘IDA5O54-IE’); documentWrite(x.innerHTML); x.innerHTML = ”; }

Adnotari si semne de carte

şi canţoneta siciliană din actul V, în fa maggiore, ce începe cu versurile:

Adnotari si semne de carte

La brezza aleggia intorno*if (document.all){ var x=document.all(‘IDA0P54-IE’); documentWrite(x.innerHTML); x.innerHTML = ”; }

Adnotari si semne de carte

în care au escelat prin dulcea sa cîntare a mezza voce. Am observat însă că, în anul acesta, d. Steger cîntă cu mai puţin entuziasm decît în cel trecut. Cauza nu este anevoie de înţeles. Artistul, fie de orice specialitate, are totdeauna necesitate de emulaţiune ca să poată dezvălui toată forţa talentului său. Motivul dar pentru care acest tenor cînta cu mai multă îngrijire în anul trecut este că se afla încongiurat de artişti buni, cărora căta să le dispute superioritatea artistică şi aplaudele publicului; estimp însă, fiind pus între mediocrităţi muzicale, neglijează cîntarea, cu deplină siguranţă că oricît de rău şi-ar împlini datoria, tot va plăcea mai mult publicului decît ceilalţi.

Adnotari si semne de carte

Partea ducelui de Montfort fu interpretată de domnul Reina, primul bariton, cu multă răceală şi lipsă de colorit, din cauza vocei sale cei monotone şi a lipsei de simţimînt muzical.

Adnotari si semne de carte

Părţile secondarii, corul şi orchestrul, nefiind conforme în forţă cu exigenţiile acestei mari opere, n-a produs efectul dorit.

Adnotari si semne de carte

Decorurile semănau a fi mai mult ale operei Giovanna da Gusman decît ale Vesperului sicilian. Dovadă despre aceasta sunt scenile din primul act care reprezentau Lisabona, iar nu Palermo, şi cele din actul al doilea, care în locul mărei Tireniane (golful Siciliei) ne făcea să vedem marginile rîului Tago din Portugalia, iar nu Sicilia, unde se petrece acţiunea etc., etc.

Adnotari si semne de carte

Terminînd această revistă, ne credem datori a da ultimul nostru consiliu onor. comitet teatral. Noi credem că acest corp estetic se va fi convins în fine că, în doi ani de cînd ţine în mîni soarta teatrului italian, n-a făcut alt decît să-l aducă în starea cea tristă în care-l vedem astăzi. Ştim iarăşi că toate aceste rele nu le-a făcut cu precugetare. A sosit timpul care reclamă de la acest corp mai multă atenţiune în împlinirea datorielor sale. Capitala noastră de acum înainte are să joace un rol mare; în ea are să se formeze centrul inteliginţei şi al culturei a cinci milioane de români, prin urmare teatrul trebuie rădicat la gradul de progres ce i se cade şi, ca să putem ajunge la această ţintă, cată să-l dăm în antrepriză, nu însă cu modul urmat în trecut, ci prin publicaţii făcute mai dinainte cercurilor de artişti din Italia, Francia şi Germania, şi credem că prin acest mijloc vom putea să avem un antreprenor onest şi cu cunoştinţe speciale în arta conducerei teatrului.

Leave a Reply