Biblioteca.wansait.com
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Şi ar fi voit şi ei să aibă un copilaş, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta şi în stânga, ca să afle niscaiva leacuri care să…
In lectura autorului nichita – tocireaAsculta mai multe audio Diverse
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată într-o pustie mare un pustnic, şi petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Şi aşa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul. Într-una din zile se duse pustnicul pe marginea gârlei, care curgea pe-aproape de coliba…
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat, şi el avea trei feciori. Când le-a venit şi lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul: – Dragii mei copii, v-aţi făcut mari; mergeţi de vă căutaţi ursitele, ca să intraţi şi voi în rândul oamenilor. – Vorbele tale, tată, sunt pentru noi ca…
deschide “Broasca testoasa cea fermecata, basm de Petre Ispirescu” »
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. Acel împărat mare şi puternic bătuse pe toţi împăraţii de prinpregiurul lui şi-i supusese, încât îşi întinsese hotarele împărăţiei sale pe unde a înţărcat dracul copiii, şi toţi împăraţii cei bătuţi era îndatoraţi a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte…
La toamnă, cînd frunza va îngălbeni, Cînd pentru ftizici nu se ştie ce noi surprize vor veni, – Alcoolizat, bătut de ploi, cum n-am mai fost cîndva, Tîrziu, în geamul tău, încet, cu o monedă voi suna. Şi-n toamna asta udă, mai putredă ca cele ce s-au dus, Cînd geamul tău, în spaima nopţii, ca…
“In dulcele stil clasic”, de Nichita Stanescu. Interpreteaza Radu Gheorghe Nichita Stanescu – In dulcele stil clasic
Tudor Arghezi – Cina. In lectura autorului via literatura @info.nicuilie.eu
“Jalba hotilor din inchisori”, de Ion Luca Caragiale. Interpreteaza Tudor Gheorghe TUDOR GHEORGHE – Jalba hotilor
OPERĂ SERIE ÎN TREI ACTE. POEZIA DE F. PEPOLI, MUZICA DE V. BELLINI. Iată-ne intraţi iarăşi în arena jurnalisticei teatrale, iată-ne în fine cu pana după ureche şi cu mîna pe frunte, căutînd espresiuni noi ca să arătăm lectorilor noştri calităţile şi defectele noului regiment de privighetori fără pene venit din Italia ca să ne…
In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana Orasenii, pe trotoare, Merg tinandu-se de mana, Si-n orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana, De sub vechile umbrele, ce suspina Si se-ndoaie, Umede de alta ploaie, Orasenii pe trotoare Par papusi automate, date jos din galantare In orasu-n care ploua de trei ori pe…
Ultimele fragmente… De aceea m-am hotărât să declar, în faţa tuturor, pe conştiinţa mea şi pe cuvînt de onoare, că nu sunt nebun şi că pentru ce am făcut doresc să ispăşesc! Doctorul Ursu rămase două clipe gânditor, murmurând: – Da… da… Şovăirea şi glasul lui abesnt întăriră pe Puiu. Se simţi obligat să accentueze…
Miresme dulci de flori mă-mbată şi mă alintă gînduri blînde… Ce iertător şi bun ţi-e gîndul, în preajma florilor plămînde ! Rîd în grămadă ; flori de nalbă şi albe flori de mărgărint, De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint. Sfioase-s bolţile spre sară, şi mai sfioasă-i iasomia : Pe…
Sunt cu ceară picurate Filele-n bucoavna mea, Dar citesc, cum pot, în ea. Spune-acolo de-o cetate Care “Neamţul se numea Şi-au zidit-o, spune-n cronici, Nemţi, germani sau teutonici. E ruină azi de veacuri. Unde-o fi? Vezi asta-i greu! Cine credeţi că sunt eu Ca să ştiu atâtea fleacuri! Cui va şti, îi dau un leu….
Toamna frunzele colindã, Sun-un grier sub o grindã, Vântul jalnic bate-n geamuri Cu o mânã tremurândã, Iarã tu la gura sobei Stai ca somnul sã te prindã. Ce tresari din vis deodatã? Tu auzi pãsind în tindã — E iubitul care vine De mijloc sã te cuprindã Si în fata ta frumoasã O sã tie…
Când se-nsenină cerul, cu mii de stele-n faţă, Nemărginirea mării în raze se rasfaţă; Iar când işi pune slava un obrăzar de nori, Pe mare cade noapte, iar vântul dă fiori … Şi lacrimile slăvii, şi fulgerele-i toate Ea le primeşte-n sânu-i ce plange şi se zbate, … Iubito! Astfel viaţa-mi legată-i de a ta,…
A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cand facea plopsorul pere si rachita micsunele; de cand se bateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau, infratindu-se; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca…
deschide “Petre Ispirescu, Tinerete fara batranete si viata fara de moarte (integral)” »
Noi nu ne-am spus-o, dar vezi bine că ne iubim; şi ochii tăi de mult aşteaptă de la mine să spun cuvântul greu dintâi. Când ne-ntâlnim, e-o fericire, ce-am fost dorit-o amândoi; nu-i limba-n stare să înşire din ochi câte ne spunem noi! Se sorb, adânci şi însetate, a noastre lacome priviri, acelaşi gând şi…
Tu mergi langa intrebarile mele, eu merg langa linistea ta. Tu mergi langa zorii dragostei mele, eu merg langa amurgul parului tau. via
Daca politica îşi are facţiunele sale sau doctrinarii săi de diferite nuanţe şi culori, nici muzica nu fu scutită de asemenea lupte, are şi ea partidele sale împărţite în retrograzi, staţionari, progresişti etc. Omul, înainte de toate, e om şi în calitatea aceasta îşi are slăbiciunele sale provenite ori în construcţiunea fizică, sau din felul…
deschide “Nicolae Filimon, Ghibelini si Guelfi sau diferite partide muzicale” »
Cătră tinerii poeţi Reînviere Adio În treacăt De sărbători Cronicarii Boierii Răzmiriţa Lăutarul Haiducul Secerişul Farniente În parc În atelier De urît Un cîntec Poezia Toamnă (Te uită, frunza pică irosită)
Primăvară… O pictură parfumată cu vibrări de violet. În vitrină, versuri de un nou poet; În oraş suspină un vals din fanfară. O nouă primăvară de visuri şi păreri… O lungă deşteptare zvoneşte împrejur, E clar şi numai soare. La geamul unei fabrici o pală lucrătoare Aruncă o privire în zarea de azur. O nouă…
OPERĂ SERIE ÎN 4 ACTE. POEZIA DE D. PIAVE, MUZICA DE MAESTRO VERDI. Muzica acestii opere este una din compoziţiunile maestrului Verdi sau, putem zice, singura care a plăcut mai mult publicului nostru şi pe care o înţelege mai bine; cauza este că geniul celebrului maestro cînd a creat această delicioasă operă, a fost mai…
PERĂ COMICĂ ÎN TREI ACTE. MUZICA DE MAESTRO DONIZETTI. Prima reprezentare a acestei opere devenind o monstruoasă profanare din cauza multelor greşeli ale orchestrului şi ale unora dintre artiştii chemaţi a o interpreta, nu-i vom da loc în coloanele revistei noastre pentru că a-i face o dreaptă critică ar fi să ieşim din limitele prescrise…
Esistă în lumea aceasta un fel de individe dotate de natură cu frumosul privilegiu de a poetiza în toată viaţa lor. Oamenii aceştia, oriunde îşi întorc privirile, nu văd decît angeli coborîţi din Empireu ca să-i dilecteze prin formele lor aeriane; pentru dînşii, orice femeie, fie cît de urîtă şi prozaică, devine o eroină de…
deschide “Nicolae Filimon, Reflesiuni asupra artistilor de la Teatrul de Opera de anul acesta” »
Teatrul de operă italiană peste puţin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul aşteaptă cu ansietate să auză pe artiştii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîşie societatea întreagă, au să plătească enormele preţuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica (1) cu antreprenorul de astăzi, fără a se consulta abonaţii, precum se…
deschide “Nicolae Filimon, Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858” »
Limba noastra-i o comoara În adâncuri înfundata Un sirag de piatra rara Pe mosie revarsata. Limba noastra-i foc ce arde Într-un neam, ce fara veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. Limba noastra-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zari albastre.
Beria, Beria, Ai umplut Siberia Nu cu hoti, nu cu talhari, Cu moldoveni gospodari. De la sapa, de la plug, I-ai luat pe toti buluc, De la livezi, de la vii I-ai adus in reci pustii. I-ai adus cu mic, cu mare, Sa petreaca zile-amare, Amare si inghetate, De vii, de morti blestemate. Fi-ti-ar Berie…
La zidirea Soarelui, se stie, Cerul a muncit o vesnicie, Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu, Ne-am ales cu domnul Eminescu. Domnul cel de pasare maiastra, Domnul cel de nemurirea noastra-Eminescu. Suntem în cuvânt si-n toate, Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice! De avem sau nu drepate, De avem sau nu drepate,…
De la Nistru pân’ la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a Ca nu mai poate strabate De-atâta strainatate. Din Hotin si pân’ la Mare Vin Muscalii de-a calare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o atin;
VODEVIL ÎN 5 ACTE DE D. MILLO Această piesă este una din acele ce a încîntat mai mult pe publicul teatrului nostru naţional. Dovadă despre aceasta ne sînt trei ani de cînd a apărut pe scena noastră şi, după ce a avut o mulţime de reprezentări, astăzi găseşte încă un loc interesant în inima publicului….
MELODRAMĂ ÎN DOUĂ ACTE ŞI UN PROLOG. POEZIA DE FELICE ROMANI, MUZICA DE G. DONIZETTI. Întrepriza teatrului italian pare că voieşte în anul acesta a ne face să pierdem şi puţinul gust de muzică ce ne mai rămăsese. Aceasta se cunoaşte nu numai din marele număr de mediocrităţi cu care a populat scena, dar şi…
VODEVIL ÎNTR-UN ACT DE D. C. NEGRUŢI. MUZICA DE D. FLECHTENMACHER. Sunt treisprezece ani de cînd domnul C. Negruţi a scris acest şarmant vodevil, care s-a şi reprezintat în Iaşi la 1849, în folosul emigraţilor din Transilvania. Dulcea pană a autorului Păcatele tinereţilor a fost cea mai adeseori pusă în serviciul dezvoltărei ideelor măreţe şi…
Spiritul critic în cultura românească Scriitori şi curente Scriitori români şi străini
Direcţiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurenţă şi a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru şi chiar de dilitant, de a emite aci şi opiniunea noastră cu un chip gratuit, permiţîndu-ne a face oarecari băgări…
Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face şi profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtăşeşte publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul şi pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la noi. Numele acelor artişti şi…
OPERĂ DRAMATICĂ ÎN CINCI ACTE. POEZIA DE SCRIBE ŞI DUVEYCIER. MUZICA DE MAESTRUL VERDI. După moartea arhiducelui Friederich de Austria, regatul celor două Sicilii căzu în posesiunea lui Carol d’Anjou, principe de origină franceză. Italia crezu un moment că, prin această schimbare, nefericirile ei vor înceta; dar se amăgi, căci acest rege ambiţios şi avar,…
Este necontestabil că teatrul italian, la noi, ca şi în celelalte ţări, are multe datorii de împlinit ca să corespunză cu fidelitate misiunii lui. El urmează a fi întocmit astfel pe cît să poată servi nu numai de distracţiune şi petrecere, dar şi de instrucţiune muzicală publicului nostru. Numai atunci se poate introduce adevăratul gust…
deschide “Nicolae Filimon, Paralelism intre fosta directiune si cele de astazi” »
DRAMĂ ÎN TREI ACTE DE SALVATORE CAMMARANO. MUZICA DE G. DONIZETTI. Criticul, fie teatral sau de orice altă specialitate, trebuie mai întîi de toate să fie bine iniţiat în specialitatea sa, să studieze cu o profunditate subiectul ce voieşte a critica şi, în espunerea criticei ce va face, să arate adevărul fără parţialitate sau pasiune,…
Bunica Revedere Furtuna Cobzarul Adio Haiducul Artişti