By Istoriia ieroglifică în doaăsprădzece părţi împărţită, aşijderea cu 760 de sentenţii frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor dezvălitoare. Iară la sfârşit cu a numerelor streine tâlcuitoare, Alcătuită de 4.8.40.8.300.100.10.400 dimitriu 20.1.50.300.5.40.8.100. cantemir Izvoditoriul cititorului, sănătate Precum de toată probozirea vrednic să fiu, o, iubitule, foarte bine cunosc (că
George Cosbuc, Cetatea Neamtului
Sunt cu ceară picurate Filele-n bucoavna mea, Dar citesc, cum pot, în ea. Spune-acolo de-o cetate Care “Neamţul se numea Şi-au zidit-o, spune-n cronici, Nemţi, germani sau teutonici. E ruină azi de veacuri. Unde-o fi? Vezi asta-i greu! Cine credeţi că sunt eu Ca să ştiu atâtea fleacuri! Cui va
Grigore Ureche, Letopisetul Tarii Moldovei (fragment)
Portretul lui Stefan cel Mare (Letopisetul Tarii Moldovei) Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare de statu, mânios şi de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospéţe omorâea fără judeţu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneşu, şi lucrul său îl ştiia a-l acoperi şi unde nu
Miron Costin, Letopisetul Tarii Moldovei
LÉTOPISEŢULŬ ŢĂRÎI MOLDOVEI DE LA A—1: 157 AARON-VODĂ ÎNCOACE, DE UNDE ESTE PĂRĂSITŬ DE URÉCHE, VORNICUL DE ŢARA-DE-GIOSŬ, SCOSŬ DE MIRON COSTINŬ, VORNICUL DE ŢARA-DE-GIOSŬ, ÎN ORAŞŬ ÎN IAŞI, ÎN ANUL DE LA ZIDIREA LUMIEI 7183 *, IARĂ DE LA NAŞTEREA MÎNTUITORULUI LUMII, LUI IISUS HRISTOS, 1675 MESETA… DNI *||
Miron Costin, Graiul solului tatarascu (lucrarea integrala)
GRAIUL SOLULUI TĂTĂRĂSCŬ A f. 38 CĂTRĂ ALEXANDRU MACHIDON, DUPĂ CE AU SOSIT DE LA BAHTRI LA APA DONULUI, MERGÎNDŬ CU OASTE ASUPRA TĂTARĂLOR, SCOASĂ DIN CVINTUS CURŢIUS, CARELE AU SCOS ALIXANDRIIA CEA ADEVĂRATĂ De ţ-ar fi dat Dumnezeu stat, precum ţ-au dat fire, împărate Alixandre, aşi zice că nu
Miron Costin, Istorie de craiia ungureasca
ISTORIE DE CRĂIIA UNGUREASCĂ PREDOSLOVIE CĂTRĂ IUBITUL CETITORIŬ* Dzice Aristotel filozoful că tot omul a şti din firea sa poftéşte. Credz că tot omul poftéşte a şti, iar nu tot omul a şti nevoiiaşte. Şi altă nu osebéşte pe om de dobitoace şi de hiare aşea ca cunoştinţa. Şi din
Miron Costin, De neamul moldovenilor
DE NEAMUL MOLDOVÉNILOR, DIN CE ŢARĂ AU IEŞIT STRĂMOŞII LOR* PREDOSLOVIE, ADECĂ CUVÎNTARE DINTĂI DE DESCĂLECATUL ŢĂRÎI CEL G 3 DINTĂI ŞI A NEAMULUI* MOLDOVENESCU Către cititoriŭ Începutul ţărilor acestora şi neamului moldovenescŭ şi muntenescŭ şi cîţi sînt şi în ţările ungureşti cu acest nume, romîni* şi pînă astăzi, de
Miron Costin – Cronica Polona
[CRONICA POLONĂ, editie critica] [CRONICA POLONĂ] CRONICA ŢĂRILOR MOLDOVEI ŞI MUNTENIEI (Traducere romînească) Luminate, preaputernice domnule comis al coroanei, multmilostivul meu domn şi frate. Socotesc ca un deosebit noroc al meu că o parte a cronicii mele despre Ţara Moldovei, înainte încă de a ieşi la lumină pe romîneşte, se
Imnuri nationale ale Romaniei
Trăiască Regele, de Vasile Alecsandri (1866-1948) Zdrobite cătuşe (1948-1953) Te slăvim Românie (1953-1977) Trei culori (1977-1989) Deşteaptă-te, române!, de Andrei Mureşanu (1989-prezent)
Ileana Căzan, Eugen Denize – Marile puteri şi spaţiul românesc în secolele XV-XVI
Ileana Căzan, Eugen Denize – Marile puteri şi spaţiul românesc în secolele XV-XVI EXTASE: Studiile publicate în ultimele decenii sunt unanim de acord că �momentul Despot� a însemnat pentru diplomaţia Habsburgilor în spaţiul sud-est european un punct culminant [1] , fiind primul domn, care, propulsat de Habsburgi pe tronul Moldovei,
Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldavie
CONSPECTUS PARTIUM ET CAPITUM OPERIS PARS PRIMA GEOGRAPHICA Caput I. De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus Caput II. De Moldaviae situ, antiquis et hodiernis limitibus et regionis temperie Caput III. De aquis Moldaviae Caput IV. De provinciis et civitatibus Moldaviae hodiernis Caput V. De montibus et mineris Moldaviae Caput VI.
