
multă vréme crescŭ şi într-un ceas să oboară? Prost ieste cela ce caută mărul, iară cum ieste de înaltŭ nu socotéşte. Feréşti-te, cîndŭ te vei vedea în vîrful pomului, cu crăngile să nu te surpi. Şi pre leu că l-au mîncatŭ pasările céle mici într-o vréme ieste o povéste. Şi rugina hierul strică. Nu e nimica aşa de tare în lume şi aşa de putérnic să nu fie supus primejdiilor. Şi de multe ori cel mai tare de cel mai slab piiere.



sîntŭ sate şi oraşă. Deci norocul tău tare în mînă strînsŭ să-l ţii: lunicos ieste şi cu anevoie să poate ţinea îndelungatŭ.




ieste jurămîntul. La voi sîntŭ acéstea basne, de juraţi şi puneţi pre Dumnezeu în zapise martur. La noi, aceia ce calcă cuvîntul pre Dumnezeu înşală. Deci nici de o treabă nu-ţi sîntŭ. Cu îndoită credinţă priieteni noi ţi sîntem, din doao părţi ca o strajă, că dintr-acoace numai apa Donul disparte, cu bahtrii hotărîm, iară dispre apus oardile şi neamul nostru pănă la Trachiia peste Dunăre cu moşiia ta, Machidoniia, precum înţelégem, ne ajungemŭ.


