By Stihuri, zburaţi acum din mâna mea
Şi şchiopătaţi în aerul cu floare,
Ca păsările mici de catifea
Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare.
Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi,
Ca frunzele-aurite, pentru moarte.
Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi,
Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte.
Stihuri de suflet, dintre spini culese,
Îndurerate-n spic şi rădăcini,
Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese,
În suflete de prieteni şi străini.
Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte,
Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea,
Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte,
Varsă-ntuneric alb cu mâna mea.
*epigraf, s.n. – citat semnificativ aşezat la începutul unei cărţi, al unui capitol; scurtă inscripţie de pe faţada unui edificiu, monument, carte etc.
