Vasile Alecsandri, “Imn” lui Stefan cel Mare, la Putna
poezie / 2013/05/23

Imn religios de Vasile Alecsandri cântat la serbarea junimii academice române, dată în memoria acestui domn Ștefan cel Mare la mănăstirea Putna, în 15/27 august 1871 Etern, Atotputernic, o! Creator sublime, Tu, ce dai lumii viață și omului cuvânt, În tine crede, speră întreaga românime… Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! Sub ochii tăi în lume lungi valuri de-omenire Pe marea veciniciei dispar ca nori în vânt, Și-n clipa lor de viață trecând strigă-n uimire: Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! Tu din sămânța mică înalți stejarul mare, Tu junelor popoare dai un măreț avânt, Tu-n inimile noastre ai sacre, vii altare. Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! În tine-i viitorul, trecutul și prezentul! Tu duci la nemurire prin tainicul mormânt Și numele-ți cu stele lumină firmamentul. Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! Etern, Atotputernic, o! Creator sublime, Tu, care ții la dreapta pe Ștefan, erou sfânt, Fă-n lume să străluce iubita-i românime… Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! [cf. wikisource]

Opera lui Vasile Alecsandri
Literatura / 2012/06/16

• Farmazonul din Hârlău, Iaşi, 1841; • Modista şi cinovnicul, Iaşi, 1841; • Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, Iaşi, 1844; • Creditorii, Iaşi, 1845; • Un rămăşag, Iaşi, 1846; • Piatra din casă, Iaşi, 1847; • Nunta ţărănească, Iaşi, 1850; • Repertoriul dramatic a d-lui…, I, Iaşi, 1852; • Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate, I-II, Iaşi, 1852-1853; • Doine şi lăcrimioare, Paris, 1853; ediţia II, Iaşi, 1863; • Potpuri literar (în colaborare cu Matei Millo), Iaşi, 1854; • Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautes Danubiennes), prefaţă de A. Ubicini, Paris, 1855; • Păcală şi Tândală, Iaşi, 1857; • Cetatea Neamţului sau Sobieţki şi plăieşii români, ediţia II, Iaşi, 1857; • Salba literară, Iaşi, 1857; • Zgârcitul risipitor, Iaşi, 1863; • Rusaliile în satul lui Cremine, Iaşi, 1863; • Lipitorile satelor. Ultrademagogul şi ultraretrogradul, Iaşi, 1863; • Poezii populare ale românilor, Bucureşti, 1866; • Millo director sau Mania posturilor, Cernăuţi, 1867; • Harţă răzăşul, Iaşi, 1871; • Boieri şi ciocoi, Bucureşti, 1874; • Opere complete, vol. I-III: Poezii, vol. I-IV: Teatru, Bucureşti, 1875-1876; • Ostaşii noştri, Bucureşti, 1878; • Despot-Vodă, Bucureşti, 1880; • Les Bonnets de la comtesse, Bucureşti, 1882; • Fântâna Blanduziei,…

Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei
poezie / 2012/05/19

Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează În unda luminoasă ce noaptea fosforează*; El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin, Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin. În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte, Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte; Sehastru ce cunoaşte al globului mister, El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer. În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie. Din zare se întinde o punte argintie Pe care se îndreaptă vaporul legănat, Ce calcă orizonul cu stele semănat. Dorm valurile mării sub atmosfera caldă. În baie azurie Sicilia se scaldă; Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal, Aspiră-al Syracusei* parfum oriental. * Calabria – regiune a Italiei meridionale * fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă * Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere * Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei ———————————————————————— Anexa: subiect de bacalaureat cu poezia Pe coastele Calabriei de Vasile Alecsandri: 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum. 2 puncte 2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”. 2 puncte 3. Scrie două expresii/ locuţiuni…

Vasile Alecsandri, Gerul
poezie / 2012/05/19

Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! —————————————————————- ANEXA: Subiect de bacalaureat cu poezia Gerul de Vasile Alecsandri: 1. Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii. 2 puncte 2. Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 2 puncte 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin…

Poezia Miezul iernii de Vasile Alexandri [PDF] comentata
Free download , poezie / 2012/03/22

Poezia “MIEZUL IERNII” << DESCARCA IN FORMAT PDF Poezia “Miezul iernii” face parte din programa scolara si programa de bacalaureat la limba romana, fiind studiat ca exemplu de poezie pasoptista. Comentariul care insoteste textul precizeaza aspectele pasoptiste, amestecul de elemente clasice si romantice caracteristic poeziilor idilice ale lui Alecsandri. Citeste Miezul iernii online Versiune stabila pentru lectura online si offline, optimizata pentru laptop, PC si tableta. Puteti citi poezia Mezul iernii si comentariul ei pe acest site sau il puteti descarca gratuit si citi offline. Puteti distribui liber aceasta varianta si o puteti uploada pe alte siteuri cu singura obligatie de a pastra nealterate linkurile spre www.rocarta.info VERSIUNE FLASH: Miezul_iernii_Alecsandri (online)

Despot Voda, de Vasile Alexandri (text integral)
drama , Teatru / 2009/06/24

PERSONAJELE ALEXANDRU LĂPUŞNEANU, Domn Moldovii, 50 ani RUXANDRA DOAMNA, soţia lui Lăpuşneanu, 25 ani DESPOT-ERACLID, competitor tronului Moldovii, 30 ani MOŢOC VORNICUL, boier conspirator, 55 ani ANA, fiica lui, 20 ani MAICA FEVRONIA, sora lui Moţoc, 50 ani TOMŞA, boier neaoş, 40 ani ILIAŞ, copilul lui Tomşa, 14 ani SPANCIOC, boier, 35 ani HARNOV, boier, 45 ani STROICI, boier, 25 ani TOROIPAN, boier, 25 ani CIUBĂR-VODĂ, 45 ani ALBERT LASKI, palatinul Siradii, 55 ani CARMINA, soţia lui Laski, 30 ani ROZEL, aventurier francez, 25 ani SOMMER, poet german, 25 ani ANTON SECUIUL, şeful secuimii din Ardeal, 30 ani PISOZKI, comandant castelului de la Zips, 30 ani TOMA CALABAICANUL, om de încredere al lui Lăpuşneanu, 40 ani AHMED BAIRACTARUL, trimis al lui Soliman Sultanul, 40 ani LIMBĂ-DULCE, plăieş, 30 ani JUMĂTATE, idem, 30 ani UN ŢĂRAN O ŢĂRANCĂ ŢĂRANI, TÂRGOVEŢI, BOIERI, OSTAŞI ROMÂNI, MERCENARI, UNGURI, FRANCEZI, LEŞI, NEMŢI etc., CĂLUGĂRI (Drama se petrece la anii 1558-1561.) NOTĂ: Versurile precedate de semnul * pot să nu fie declamate în cursul reprezentaţiilor (V. A.) ACTUL I Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania. Un brad, în dreapta. Panorama de munţi, în fund.

Vasile Alecsandri, Sanziana si Pepelea
Teatru / 2008/11/27

Sânziana şi Pepelea EXTRAS: T Â N D A L Ă: Poftim, vestiţi şi de bun neam domni, crai şi împăraţi! În curând va sosi marele, gloriosul, mărinimosul, augustul Papură-Împărat, împreună cu frumoasa, încântătoarea, augusta sa copilă, domniţa Sânziana. (În sunetul unui marş triumfal, intră Papură cu hlamidă şi cu coroană aurită, ţinând pe Sânziana de mână,urmaţi de mai multe dame şi magnaţi de Curte… ei fac jurul sălii, salutând pe oaspeţi, ş-apoi merg de se suie pe tronuri. Steagurile se înclină în faţa lor şi toţi oaspeţii rămân extaziaţi, privind la Sânziana… Pârlea-Vodă dă semne de admiraţie grotescă. Tândală stă lângă tron.) COR Iată împăratul, Iată luminatul Cu Sânziana, Mândra Cosânzeana, Orişicine-o vede Jură şi crede Că e un juvaer, Căzut aici din cer.  

Nicolae Filimon, Cocoana Chirita in Iasi
critica / 2008/10/22

COMEDIE ÎN TREI ACTE DE D. V. ALECSANDRI Am asistat la prima reprezentaţiune a farsei Cucoana Chiriţa în Iaşi şi am admirat foarte mult geniul cel frumos şi foarte satiric al autorului. Această piesă este o espunere a o mulţime de obiceiuri ridicole, de care se găsesc foarte multe la toate naţiunile ce încep a intra în calea civilizaţiunei. Autoriul biciuieşte societatea întreagă, se leagă de guvernămînt, îi arată că pavagele Iaşului sînt atît de rele încît oamenii ce se preumblă în trăsuri sunt în pericol a-şi pierde dinţii într-un vecinic hodoronc-tronc, arată că caii de poştă sunt mai slabi decît mîţele; apoi, venind la municipalitate, zice că, ostenită de a încheia contracte cu jidanii ca să lumineze Iaşul, a însărcinat cu această funcţiune pe Febea elinilor sau pe a noastră prozaică lună. D-aci apoi se pogoară în lume, vede o mulţime de coconaşi îmbrăcaţi ca primii gentilmani englezi, pomădaţi şi înlorniaţi, carii se prezintă ca gineri totdeauna la familii de provincii şi carii, pînă în cele dupe urmă, autoriul ni-i dovedeşte că sunt galeriani, scăpaţi din ocnele Moldaviei şi ale Valahiei.

Imnuri nationale ale Romaniei
istorie , poezie / 2008/09/08

Trăiască Regele, de Vasile Alecsandri (1866-1948) Zdrobite cătuşe (1948-1953) Te slăvim Românie (1953-1977) Trei culori (1977-1989) Deşteaptă-te, române!, de Andrei Mureşanu (1989-prezent)

Vasile Alecsandri, Despot Vodă
drama , Teatru / 2008/09/08

  Vasile Alecsandri, Despot Voda    EXTRAS: DESPOT (se primblă pe scenă şi priveşte cu mulţumire împrejurul lui) A!… iată-mă-n Moldova!… măriri, averi, putere, Aici sunt partea celui ce ştie-a zice: vreu! Eu vreu!… de-acum ajute-mi în plin norocul meu. Eu, slugă-odinioară lui Iacob Eraclidul, Dar nobil prin avântul sufletului ca Cidul; Eu, bulgăr de aramă schimbat în aur; eu, Fiu de pescar din Creta, purtat în zborul meu Prin Spania, Lehia, Germania şi Franţa Cu-a mea soţie, spada, cu sora mea, speranţa, Azi vin şi pun piciorul pe-acest pământ român Şi zic: Moldovo, -n mine cunoaşte-al tău stăpân! Deci pune-ţi mari podoabe, frumoasa mea mireasă, Să faci cu mine-o nuntă de mândră-mpărăteasă. Îmbracă-a tale haine ţesute-n mii de flori, Încinge curcubeul alungător de nori Şi-ntinde pe-ai tăi umeri, în zi de sărbătoare, Hlamida ta ce poartă o lună, -o stea ş-un soare… Acum a sosit timpul, de fericire plin, Ca să-ţi alegi un mire viteaz, măreţ, străin, Vasile Alecsandri 20 Un mire din Bizanţa, cum se cuvine ţie, Ca să fondăm aice greceasca dinastie. E timpul, o! Moldovo, uniţi noi amândoi, Să facem visuri, planuri şi fapte de eroi, Să ştergem umilinţa din fruntea creştinească, Să liberăm Bizanţa şi…