Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează
În unda luminoasă ce noaptea fosforează*;
El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin,
Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin.
În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte,
Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;
Sehastru ce cunoaşte al globului mister,
El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer.
În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie.
Din zare se întinde o punte argintie
Pe care se îndreaptă vaporul legănat,
Ce calcă orizonul cu stele semănat.
Dorm valurile mării sub atmosfera caldă.
În baie azurie Sicilia se scaldă;
Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,
Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.
* Calabria – regiune a Italiei meridionale
* fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă
* Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi
de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere
* Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei
————————————————————————
Anexa: subiect de bacalaureat cu poezia Pe coastele Calabriei de Vasile Alecsandri:
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca. 2 puncte
4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2,
precizându-le forma literară actuală. 4 puncte
5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată. 4 puncte
