Biblioteca.nicuilie.eu » Blog Archive » V.V. Maiakovski: Versuri … Top 10 versuri.ro Weblinkpedia – director.regionis.info Zaharia Stancu: Cantec soptit de catanie – lautari.regionis.info Serghei Esenin: [Focul Vânăt] Serghei Esenin: Scrisoare … Nicu Ilie: Oceanul Biblioteca virtuala Serghei Esenin: Nu regret … special – club.nicuilie.eu Limba noastra, de Alexei … Hai sa’ntindem hora – lautari.regionis.info Ce cauta lumea pe net?
Interpreteaza Tudor Gheorghe Tudor Gheorghe – Cantec (George Cosbuc)Asculta mai multe audio Muzica
Download pdf de pe siteul presedintiei: SSNR (editia 2007) EXTRAS: Ca instrument naţional ce dă forţă şi valoare practică acestor cerinţe, strategia de securitate naţională reprezintă un factor integrator de sinteză; ea se operaţionalizează printr-un ansamblu de decizii, planuri, măsuri şi acţiuni menite să prevină şi să contracareze eficient riscurile şi ameninţările ce pun în pericol valorile şi interesele naţionale, precum şi valorile care dau identitate şi unitate construcţiei europene. Strategia are ca scop atât prevenirea şi contracararea pericolelor generate de mediul internaţional, cât şi garantarea stării de securitate internă, în ansamblul său, a siguranţei personale şi securităţii comunităţilor. Strategia vizează, totodată, securitatea energetică şi alimentară, securitatea transporturilor şi a infrastructurii, securitatea sănătăţii publice, sanitară, ecologică şi culturală, securitatea financiară, informatică şi informaţională. Ca urmare, strategia de securitate naţională integrează atât activitatea de politică externă, diplomatică şi de colaborare internaţională, cât şi pe cea a instituţiei militare şi a forţelor de ordine publică, activitatea structurilor de informaţii, precum şi pe cea a altor agenţii guvernamentale cu responsabilităţi în domeniu. Inte-grarea şi armonizarea eforturilor vizează atât cadrul naţional, cât şi dinamica relaţiilor în spaţiul comun de securitate şi apărare european, precum şi în spaţiul euroatlantic. România are nevoie de o nouă…
Trăiască Regele, de Vasile Alecsandri (1866-1948) Zdrobite cătuşe (1948-1953) Te slăvim Românie (1953-1977) Trei culori (1977-1989) Deşteaptă-te, române!, de Andrei Mureşanu (1989-prezent)
Ileana Căzan, Eugen Denize – Marile puteri şi spaţiul românesc în secolele XV-XVI EXTASE: Studiile publicate în ultimele decenii sunt unanim de acord că �momentul Despot� a însemnat pentru diplomaţia Habsburgilor în spaţiul sud-est european un punct culminant [1] , fiind primul domn, care, propulsat de Habsburgi pe tronul Moldovei, a reuşit să se menţină doi ani la conducerea ţării, lăsând aparenţa unei deschideri totale spre Occident, atât din punct de vedere politic şi economic, cât şi, mai ales, din punct de vedere cultural şi religios [2] . Deşi domnia sa a fost scurtă, Despot a uzat de o abilitate politică şi diplomatică de mare fineţe, care l-a ajutat sa nu fie detronat în primele zile după urcarea sa pe tron. Să nu uităm că la început sultanul percepuse ascensiunea lui Despot ca pe o imixtiune brutală şi neavenită a �germanilor� în Moldova [3] . Cu toate acestea, la 16 martie 1562, Ferhat-aga, însoţit de 5 capugii, aducea lui Despot caftanul şi steagul de investitură, recunoscându-l domn al Moldovei, în schimbul plăţii tributului de 30.000 de galbeni [4] .
Strategia de securitate nationala a Romaniei Extrase În contextul acestei analize, riscurile si ameninţările la adresa securităţii naţionale a României sunt percepute, în principal, din perspectiva posturii de ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene. În aceste condiţii, deşi pericolul unui război clasic, al unor agresiuni militare convenţionale este foarte puţin probabil, neglijarea unor astfel de riscuri ar putea genera vulnerabilităţi majore din perspectiva securităţii proprii şi a capacităţii de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate la intrarea în NATO şi în Uniunea Europeană. Se înscriu în această categorie şi riscurile ce privesc securitatea şi apărarea frontierelor, în condiţiile în care segmente importante ale graniţelor Românei reprezintă şi frontiera estică a celor două organizaţii. În acelaşi timp însă, o serie de ameninţări noi, asimetrice, de natură militară sau non-militară, inclusiv cele ce se manifestă sub forma agresiunilor informatice sau informaţionale, generate preponderent din mediul internaţional, dar şi – într-o anumită masură – de cel intern, tind să crească sub raportul gradului de pericol şi al probabilităţii de producere, şi pot afecta grav starea de securitate a cetăţenilor români, a statului român sau a instituţiilor de securitate din care România face parte. Pericolul creat…