By Birocratismul! De beregăţi l-aş rupe, ca lupul – şi basta. Şi dau la toţi dracii, şi-arunc în bucăţi tot ce-i hîrţoagă. Dar asta … Prin compartimente, din cupeu în cupeu, amabilul vameş apare-n tot locul. Se dau paşapoartele. Îl dau şi pe-al meu cu scoarţe ca focul. Se uită la
Serghei Esenin: Scrisoare mamei
Tot mai traiesti, batrâna mama? Tie, cu supunere, ma-nchin! Mica-ti casa, seara de arama, Lumineze-o pasnic si senin. Mi se scrie ca esti tulburata, Ca ti-e dor de mine ne-ncetat, Ca ades bati drumul, suparata, În paltonul vechi si demodat. În albastre seri ti se nazare Gând pustiu, ce lacrimei
Serghei Esenin: [Iubesc aceasta seara]
(fara titlu) Învârtejite frunze se destrama Căzând, din apa iazului să bea, Precum un stol de fluturi de aramă, Ce-n agonie zboară către-o stea Iubesc această seară, când pământul De inimă mi-l simt apropiat. Când poalele mestecenilor, vântul, Până la umeri, sus, le-a ridicat. În suflet şi pe vale e
Serghei Esenin: [Focul Vânăt]
(fara titlu) Focul vanat e gonit de vant, zarile-au uitat sa ma mai doara… de iubire-ntaia oara cant, la scandal renunt intaia oara. Am fost crang paraginit pe loc La femei si votca dam navala Nu-mi mai place azi sa beau, sa joc, Sa-mi pierd viata fara socoteala. E de-ajuns
Serghei Esenin: Nu regret, nu ma jelesc, nu strig
Nu regret, nu ma jelesc, nu strig, Toate trec ca floarea spulberata. Vestejit de-al toamnei mele frig Nu voi mai fi tanar niciodata. N-ai sa mai zvacnesti ca pan-acum Inima racita prea devreme s-o pornesc din nou la drum stamba luncii n-o sa ma mai cheme. Dor de duca! Tot
