By La Polul Nord, la Polul Sud, sub stele vecinic adormite, În lung şi-n larg, în sus şi-n jos, se-ntind câmpii nemărginite, Câmpii de gheaţă, ce adorm pe aşternutul mărei ud, Cu munţi înalţi, cu văi adânci, la Polul Nord, la Polul Sud. Când dintre munţii solitari îngălbeneşte luna plină, Vărsând
Biblioteca PDF
Biblioteca.wansait.com
You may also like
Ion Luca Caragiale – amintiri despre Eminescu (iunie 1889)
Sunt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfârșise: era toamnă, și aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor. Văzându-mă că citeam într-una, actorul îmi zise cu un fel de mândrie: –
