By Cunostinta s-a facut intr-o zi de toamna, cand copilul casierului -speriat de o trasura, care era aproape sa-l calce, – a dat fuga in curtela Elena, in poalele ei. De multe ori vrusese ea sa intre in vorba cucopilul, dar ii lipsise prilejul; acum insa il lua in brate, il
Cele trei rodii aurite, de Petre Ispirescu
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat, şi avea un fecior; acesta, şezând la fereastră, vede o babă bătrână, care venea cu tivga să ia apă de la fântână. Ce-i vine lui, ia o piatră şi aruncând-o către fântână, nemereşte drept în tivgă, şi aceasta se
Porcul cel fermecat, basm de Petre Ispirescu
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat şi avea trei fete. Şi fiind a merge la bătălie, îşi chemă fetele şi le zise: – Iacă, dragele mele, sunt silit să merg la război. Vrăjmaşul s-a sculat cu oaste mare asupra noastră. Cu mare durere mă despart
Petre Ispirescu: Copiii vaduvului si iepurele, vulpea, lupul si ursul
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om. El avea o fată şi un băiat. Şi rămâind văduv de muma copiilor, îl îndemnă ariciul să se însoare a doua oară. Neveste-sei îi sta aceşti copilaşi ca sarea în ochi. Nu era dimineaţă, nu era seară, nu era
Pasarea maiastra, de Petre Ispirescu
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse oamenilor din împărăţia lui, a ridicat şi o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate şi cu tot ceea
Cotosman nazdravanu, de Petre Ispirescu
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o pereche de oameni. Ei n-aveau copii. Într-o zi, fiind cu voie bună, zise bărbatul către femeie: – Soro, de la mila lui Dumnezeu noi n-avem copii. Să mergem pe câmp şi ce vom găsi, aceea să ne fie copil. –
Cei trei frati imparati, de Petre Ispirescu
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un biet om sărac. El avea femeie şi trei copilaşi. Lucra bietul om de da pe brânci, zi şi noapte, orice şi pe unde găsea, şi două în tei nu putea lega şi el. Bieţii copilaşi erau mai mult flămânzi decât
Cele 12 fete de imparat si palatul cel fermecat, de Petre Ispirescu
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un flăcăiandru sărman de părinţi. El argăţea pe la unii şi pe la alţii ca să-şi câştige hrana vieţii. Şi fiindcă avea darul de a fi curăţel, toţi flăcăii din sat îl pizmuiau. Ceilalţi argaţi căşunaseră pe dânsul şi-l tot luau
Greuceanu, de Petre Ispirescu
Legende sau basmele românilor, adunate din gura poporului, Bucureşti, 1882, p. 218-228. A fost odată ca niciodată etc. A fost un împărat şi se numea împăratul Roşu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, nişte zmei furaseră soarele şi luna de pe cer. Trămise deci oameni prin toate ţările
Zana zanelor, basm de Petre Ispirescu
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat mare şi puternic, şi el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi fel şi chipuri cum să facă să-şi însoare copiii ca să fie fericiţi. Întro noapte, nu ştiu ce visă împăratul, că a doua zi, de mânecate,
Numai cu vitele se scoate saracia din casa, de Petre Ispirescu
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un ţăran şi-l chema Neagoe. Acest ţăran era om voinic şi harnic. Nui păsa lui de nu ştiu cine de ar fi fost. Vezi că-şi căta de munculiţa lui, îşi plătea dajdia, se avea bine cu toţi din sat, şi cum
Zana muntilor, basm de Petre Ispirescu
A fost odată etc. A fost odată un împărat foarte viteaz; toate împărăţiile de prinprejurul împărăţiei sale îi cerea sfaturi: atâta era de drept şi înţelept. Când se isca sfadă între dânşii, la acest împărat mergeau mai întâi la judecată şi, cum zicea el, aşa se şi făcea, fiindcă era
Petre Ispirescu: “Praslea cel voinic si merele de aur”
A fost odată ca niciodată etc. Era odată un împărat puternic şi mare şi avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori şi meşteşugită nevoie mare! Aşa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei avea şi un măr care făcea mere de aur
Petre Ispirescu, Fata saracului cea isteata
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om şi o femeie. Ei erau atât de săraci, încât n-aveau după ce bea apă. Nici tu casă, nici tu masă, nimic, nimic, dară nimic n-aveau după sufletul lor. Muncea bietul om de dimineaţa până seara târziu, alături cu muierea,
Petre Ispirescu, Fat-Frumos cu părul de aur
A fost odată ca niciodată etc. A fost odată într-o pustie mare un pustnic, şi petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Şi aşa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul. Într-una din zile se duse pustnicul pe marginea gârlei,
