Grigore Alexandrescu, “Umbra lui Mircea. La Cozia”
Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate; Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş-ale valurilor mândre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc. Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Muşchiul zidului se mişcă… pântre iarbă se strecoară O suflare, care…
deschide “Grigore Alexandrescu, “Umbra lui Mircea. La Cozia”” »