Geo Bogza, “Cum îmi bate ceasul”

Dacă îl ascult cu urechea dreaptă Ceasul meu bate clipele vieţii mele. Dacă îl ascult cu urechea stângă Ceasul meu bate clipele vieţii tale. Dacă îl ascult cu osul frunţii Ceasul meu măsoară durata universului. Dacă îl arunc în apă Dau înapoi cu un regn şi devin copac. Dacă îl

Lucian Blaga, “Zi de septemvrie”

Vino să vezi! În târzia bogata căldură închis între ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost, până-n cealaltă zare încă o dată tărâmul să crească ar vrea. Şi-n unghi săgetat pământu-şi trimite cocorii spre cercul cel mare. Lumina ce largă e! Albastrul ce crud! Unei noi creşteri, văratice-n toamnă,

Lucian Blaga, “Ecce homo!”

Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca, Când din pământ sorb numai fiere?… Când văd mormintele şirag încoronate Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs, de nu se stinge? Şi când cutreier blestematele

Lucian Blaga, “Către cititori”

Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădina cu stupi. Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartă şi aşteptaţi să vorbesc. – De unde să-ncep? Credeţi-mă, credeţi-mă, despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei: despre soartă şi despre şarpele binelui, despre arhanghelii cari ară cu plugul grădinile

Lucian Blaga, “Înfrigurare”

Livada s-a încins în somn. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. Pe coastă-n vreji de nouri creşte luna. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui ţi-adun în inimă surâsul. Gura ta e strugure-ngheţat. Numai marginea subţire-a lunii ar mai fi

Imnul de stat al RP Chineze

Imnul de stat al R.P. Chineze este cântecul „Marşul armatei voluntare” creat în anul 1935 de compozitorul Nie Er, iniţiator al Mişcării Muzicii Noi din China şi dramaturgul Tian Han. Cântecul a fost laimotivul filmului „Fii în furtună” care povesteşte îmtâmplările unui grup de intelectuali care s-au avântat în prima

Lucian Blaga, “Iubire”

Iubeşti – când urciorul de-aramă se umple pe rând, de la sine aproape, de flori şi de toamnă, de foc, de-anotimpul din vine. Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori,

Lucian Blaga, “Lume!”

O, lume, lume! Aş vrea să te cuprind întreagă În piept, Dogorâtor Să te topesc în sângele meu cald Cu tot ce ai: Cu munţii tăi, Cu râsul tău, Cu picurii de rouă, Cu multele, Nenumăratele fecioare cari păşesc Cutremurate-n clipa asta De-un dor. Pe minunatul tău pământ, Cu cerul

Ion Barbu, “Râul”

Din culmea unde mai presus de nor Doar gheaţa îşi sculptează diamantul, Te prăvăleai, gigant clocotitor, Cât zarea-ntins, haotic ca neantul. În jurul tău, frânturi de stâncă, lut, Cadavre ale florei uriaşe Monumentau un ne-nturnat* trecut… Şi nicăieri în goana pătimaşe Refluxul liniştit nu locuia Cu lumea lui năvalnicele ape…

Ion Barbu, “Fulgii” (fragment)

Cad fulgii şovăielnici în stoluri fără număr, Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. Oştiri de nori aleargă… ─ Ce surdă simpatie, Nori turburi, nori metalici, spre voi întins mă poartă? Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă Şi-aţi pus în peisagiu

Ion Barbu, “Ţi-am împletit…”

Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe, Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur. Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara Descinde friguroasă în inimă şi gând Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,* Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai

Constitutia Romaniei, 2003* (PDF)

Inca valabila, neschimbata la 14 iunie 2012, desi un referendum din 2009 cerea explicit modificarea unora dintre articole. Parlamentul Romaniei, ales in 2008, prefera sa incalce Constitutia. *) Modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758

Opera lui Vasile Alecsandri

• Farmazonul din Hârlău, Iaşi, 1841; • Modista şi cinovnicul, Iaşi, 1841; • Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, Iaşi, 1844; • Creditorii, Iaşi, 1845; • Un rămăşag, Iaşi, 1846; • Piatra din casă, Iaşi, 1847; • Nunta ţărănească, Iaşi, 1850; • Repertoriul dramatic a d-lui…, I, Iaşi,

Tudor Arghezi, “Psalm”

Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă În recea mea-ncruntată suferinţă. Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghies, Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des. De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură Şi anii mor, şi veacurile pier Aci sub tine, dedesubt, subt cer. Când magii