By GRAIUL SOLULUI TĂTĂRĂSCŬ A f. 38 CĂTRĂ ALEXANDRU MACHIDON, DUPĂ CE AU SOSIT DE LA BAHTRI LA APA DONULUI, MERGÎNDŬ CU OASTE ASUPRA TĂTARĂLOR, SCOASĂ DIN CVINTUS CURŢIUS, CARELE AU SCOS ALIXANDRIIA CEA ADEVĂRATĂ De ţ-ar fi dat Dumnezeu stat, precum ţ-au dat fire, împărate Alixandre, aşi zice că nu
Miron Costin, Istorie de craiia ungureasca
ISTORIE DE CRĂIIA UNGUREASCĂ PREDOSLOVIE CĂTRĂ IUBITUL CETITORIŬ* Dzice Aristotel filozoful că tot omul a şti din firea sa poftéşte. Credz că tot omul poftéşte a şti, iar nu tot omul a şti nevoiiaşte. Şi altă nu osebéşte pe om de dobitoace şi de hiare aşea ca cunoştinţa. Şi din
Miron Costin, De neamul moldovenilor
DE NEAMUL MOLDOVÉNILOR, DIN CE ŢARĂ AU IEŞIT STRĂMOŞII LOR* PREDOSLOVIE, ADECĂ CUVÎNTARE DINTĂI DE DESCĂLECATUL ŢĂRÎI CEL G 3 DINTĂI ŞI A NEAMULUI* MOLDOVENESCU Către cititoriŭ Începutul ţărilor acestora şi neamului moldovenescŭ şi muntenescŭ şi cîţi sînt şi în ţările ungureşti cu acest nume, romîni* şi pînă astăzi, de
Miron Costin – Cronica Polona
[CRONICA POLONĂ, editie critica] [CRONICA POLONĂ] CRONICA ŢĂRILOR MOLDOVEI ŞI MUNTENIEI (Traducere romînească) Luminate, preaputernice domnule comis al coroanei, multmilostivul meu domn şi frate. Socotesc ca un deosebit noroc al meu că o parte a cronicii mele despre Ţara Moldovei, înainte încă de a ieşi la lumină pe romîneşte, se
Caragiale, O scrisoare pierduta – Actul 4
>>actul 3 ACTUL IV (Grădina lui Trahanache, în fund grilaj cu poartă de intrare în mijloc ; se vede în fund perspectiva orăşelului pe un fundal de dealuri. La dreapta în grădină, pe planul întîi şi al doilea, intrarea, cu trei trepte de piatră, în casele lui Trahanache. La stîngă
Caragiale, O scrisoare pierduta – Actul 3
>> actul 2 ACTUL III (Teatrul înfăţişează sala cea mare a pretoriului primăriei, un fel de exagon din care se văd trei laturi. Trei uşi în fund ; cea din mijloc dă în coridorul de intrare ; pe cea din dreapta se citeşte : « Ofiţer ţivil » ; pe
I. L. Caragiale, O scrisoare pierduta – Actul 2
>>actul 1 ACTUL II (Acelaşi salon) SCENA I TRAHANACHE, FARFURIDI şi BRÎNZOVENESCU (stau împrejurul unei mese rotunde, studiind listele electorale ; fiecare are cîte un creion colorat în mînă) BRÎNZOVENESCU Şaizeci şi nouă cu roşu, buni,… unsprece cu albastru… ai lor… FARFURIDI Doisprezece… TRAHANACHE Ai puţintică răbdare… unu, doi, cinci…
I. L. Caragiale, O scrisoare pierduta – Actul 1
COMEDIE ÎN PATRU ACTE PERSOANELE ŞTEFAN TIPĂTESCU, prefectul judeţului AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48 ZAHARIA TRAHANACHE, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului şcolar, Comiţiului agricol şi al altor comitete şi comiţii TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete şi comiţii IORDACHE BRÎNZOVENESCU, asemenea NAE CAŢAVENCU, avocat, director-proprietar al
Nicolae Filimon, Schita biografica asupra celebrului violonist Paganini
Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noştri o prescurtare din viaţa şi operile celebrului şi neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toţi aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invenţiunea lui şi
Nicolae Filimon, Reflesiuni asupra artistilor de la Teatrul de Opera de anul acesta
Esistă în lumea aceasta un fel de individe dotate de natură cu frumosul privilegiu de a poetiza în toată viaţa lor. Oamenii aceştia, oriunde îşi întorc privirile, nu văd decît angeli coborîţi din Empireu ca să-i dilecteze prin formele lor aeriane; pentru dînşii, orice femeie, fie cît de urîtă şi
D-ale carnavalului, de Ion Luca Caragiale
COMEDIE ÎN TREI ACTE PERSOANELE NAE GIRIMEA, frizer şi subchirurg IANCU PAMPON MACHE RAZACHESCU, ce-i mai zice şi « CRĂCĂNEL » UN CATINDAT DE LA PERCEPŢIE IORDACHE, calfă la Girimea UN IPISTAT DIDINA MAZU MIŢA BASTON UN CHELNER O MASCĂ MĂŞTI, PUBLIC, SERGENŢI DE NOAPTE Într-un carnaval, în Bucureşti.
Conul Leonida fata cu reactiunea
Farsa intr-un act PERSOANELE CONUL LEONIDA, pensionar, – 60 de ani COANA EFIMIŢA, consoarta lui, – 56 de ani SAFTA, slujnica lor În Bucureşti, la Leonida (O odaie modestă de mahala. În fund, la dreapta, o uşă ; la stînga o fereastră. De-o parte şi de alta a scenii cîte
Garabet Ibrăileanu in periodice
Caracterul specific naţional în literatura română Influenţe străine şi realităţi naţionale Evoluţia literară şi structura socială Înrâurirea artei Originalitatea formei Împrumutarea formei
Nicolae Filimon, Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858
Teatrul de operă italiană peste puţin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul aşteaptă cu ansietate să auză pe artiştii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîşie societatea întreagă, au să plătească enormele preţuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica (1) cu antreprenorul de astăzi, fără a
