By Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face şi profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtăşeşte publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul şi pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la
Nicolae Filimon, Vesperul sicilian
OPERĂ DRAMATICĂ ÎN CINCI ACTE. POEZIA DE SCRIBE ŞI DUVEYCIER. MUZICA DE MAESTRUL VERDI. După moartea arhiducelui Friederich de Austria, regatul celor două Sicilii căzu în posesiunea lui Carol d’Anjou, principe de origină franceză. Italia crezu un moment că, prin această schimbare, nefericirile ei vor înceta; dar se amăgi, căci
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Lucruri sfinte
“… Les liens de simple camaraderie de quartier disparaissent ou s’affermissent en de veritables pactes inexprimes de devouement. Le ressort est plutôt l’egoisme que le besoin d’affection. On sent la necessite d’avoir tout près de soi un homme dont on puisse toujours attendre du secours… On evalue, dans l’ami, sa
Nicolae Filimon, Paralelism intre fosta directiune si cele de astazi
Este necontestabil că teatrul italian, la noi, ca şi în celelalte ţări, are multe datorii de împlinit ca să corespunză cu fidelitate misiunii lui. El urmează a fi întocmit astfel pe cît să poată servi nu numai de distracţiune şi petrecere, dar şi de instrucţiune muzicală publicului nostru. Numai atunci
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe:Cetăţeanul şi literatura lui
Pierre Mille judecă inutilă şi ridiculă discuţia care nu mai încetează, prin reviste şi ziare literare, asupra întrebării dacă scriitorilor li se cade să aibă, ca scriitori, opinii politice. Dacă nu ceteam acestea, negru pe alb, nu mi-aş fi închipuit că asemenea discuţie mai trăieşte, şi încă atât de tare
Garabet Ibrăileanu, eseuri
Omul – o celulă a organismului numit societate Eternul feminin De dragoste Viaţă şi moarte Spiritul creator Estetice Varia
Nicolae Filimon, Lucia di Lammermoor
DRAMĂ ÎN TREI ACTE DE SALVATORE CAMMARANO. MUZICA DE G. DONIZETTI. Criticul, fie teatral sau de orice altă specialitate, trebuie mai întîi de toate să fie bine iniţiat în specialitatea sa, să studieze cu o profunditate subiectul ce voieşte a critica şi, în espunerea criticei ce va face, să arate
Antim Ivireanul – Prefeţe, dedicaţii, postfeţe
Postfaţa Evangheliei greco-române, tipărită la Bucureşti, în anul 1693 Dedicaţia Psaltirei româneşti, tipărită la Bucureşti, în anul 1694 Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Prefaţa Gramaticii slavoneşti, tipărită la Snagov, în anul 1697 Precuvântare la gramatică Dedicaţia din cartea lui
Ştefan Octavian Iosif, Patriarhale (1901)
Bunica Revedere Furtuna Cobzarul Adio Haiducul Artişti
Nicolae Filimon, Baba Harca
OPERĂ ROMÂNĂ ÎN DOUĂ ACTE DE D-NU MILLO, PUSĂ PE MUZICĂ DE D-NU FLECHTENMACHER. (1) Primele zile ale lunei lui noiembrie au fost pentru noi o serie de fericiri, căci ne-a procurat rara ocaziune de a privi şi a asculta pe scena teatrului nostru mai multe piese dramatice de pana
Ştefan Octavian Iosif, Cântece şi balade (1901 – 1902)
Cântece Singurel ca un haiduc… Nu mai sun pe luncă flori… Boii stau în jug supuşi… Dragă codrule, te las… Stau la Bălgrad trei fârtaţi… Frumoasa Irină Cântec de primăvară (Înfloresc grădinile) Novăceştii Mi-e dor Eroul de la Königgrätz Ruptură Pintea De cântece Parisu-i plin… Steaua Ielele La cules Visează
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Motivele scriitorului
Onorarul şi gloria, mai întâi. Situaţia financiară a omului poate face ca unul din aceste două motive grele de acţiune scriitoricească să cântărească mai mult decât celălalt. În sufletul scriitorului trăieşte uneori foarte viguroasă setea de putere. În veacul XVI, Pietro Aretino avuse ştiinţa şi norocul să combine frumos onorarul
Ştefan Octavian Iosif, Poezii (1902)
Veselie Vară Domnu’ profesor Cocoarele Eroică hotărâre Câmpiei Ideal Poveste Rozele Singur (Te simţi mai singur astă-sară) (1898) Învins! Pribeagul E mult de-atunci… Visul Acolo Romanţa Toamnă (Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli) Salcâmul Cântec Nucul Fulgii Cântec Vechi Din Paris Un cântec Dedicaţie Pasteluri E secetă, şi de căldură… Prin
Nicolae Filimon, Jocul banatean
Văzut-aţi Banatul, astă ţară românească dincolo de Carpaţi, unde totul în natură respiră poezie, amoare, patriotism? Aci munţii capriţioşi ce străbat toată ţara se încolăcesc în formă de ghirlande rotunde, lăsînd loc în mijlocul lor la văile cele mai încîntătoare; aci, la umbra unui pom, pe marginea unei fîntîne, vezi
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Sentimentalii
În corespondenţa lui Voltaire cu Frederic cel Mare vine deseori vorba de lacrimi. Pentru poezii, pentru tragedii mai ales, câteodată şi faţă de întâmplări triste netrecute prin poezie, bărbaţii aceştia se întrec în plâns, şi, desigur, nu fără mândră mulţumire, îşi anunţă unul altuia frecvenţa şi bogăţia lacrimilor. Aşa era
