George Bacovia, Amurg violet

Amurg de toamnă violet… Doi plopi, în fund, apar în siluete: – Apostoli în odăjdii violete – Oraşul tot e violet. Amurg de toamnă violet… Pe drum e-o lume leneşă, cochetă; Mulţimea toată pare violetă, Oraşul tot e violet. Amurg de toamnă violet… Din turn, pe cîmp, văd voievozi cu

George Bacovia, Pălind

Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu tristele becuri cu pală lumină – Cînd sună arama în noaptea deplină Sunt solitarul pustiilor pieţe. Tovarăş mi-i rîsul hidos, şi cu umbra Ce sperie cîinii pribegi prin canale; Sub tristele becuri cu razele pale, Tovarăş mi-i rîsul hidos, şi cu umbra Sunt solitarul pustiilor