By Un imn francez lui Eminescu (de Lucien Bazin) Lenore (de Gottfried August Bürger) În ciudă (de Robert Burns) Către copaci (de Giosuè Carducci) Ucenicul vrăjitor (de Johann Wolfgang von Goethe) Stropi de nectar (de Johann Wolfgang von Goethe) Loreley (de Heinrich Heine) Grenadirii (de Heinrich Heine) Aş pune cruce sărăciei
Garabet Ibrăileanu, Amintiri din copilărie şi adolescenţă
Garabet Ibrăileanu, Amintiri din copilărie şi adolescenţă EXTRAS La Bârlad, după moartea tatălui meu, m-am mutat la cucoana Zoiţa, al cărei nume a devenit ilustru în mica societate ce am înjghebat noi acolo. Aici stăteam cu un elev din clasa VI, N. Savin. Alăturea stătea un coleg de-al lui Savin,
Imnuri nationale ale Romaniei
Trăiască Regele, de Vasile Alecsandri (1866-1948) Zdrobite cătuşe (1948-1953) Te slăvim Românie (1953-1977) Trei culori (1977-1989) Deşteaptă-te, române!, de Andrei Mureşanu (1989-prezent)
Ileana Căzan, Eugen Denize – Marile puteri şi spaţiul românesc în secolele XV-XVI
Ileana Căzan, Eugen Denize – Marile puteri şi spaţiul românesc în secolele XV-XVI EXTASE: Studiile publicate în ultimele decenii sunt unanim de acord că �momentul Despot� a însemnat pentru diplomaţia Habsburgilor în spaţiul sud-est european un punct culminant [1] , fiind primul domn, care, propulsat de Habsburgi pe tronul Moldovei,
Paul Zarifopol, Din registrul ideilor gingaşe: Mecanizarea scrisului
Nu e vorba aici de scrisul cu sila. Despre cruzimea şi tristeţea constrângerii sociale asupra scriitorului de meserie s-a risipit, în timpurile noastre, destul patos, şi tânguios şi indignat, de către specialiştii iubirii de oameni. Omul de condei e adeseori nevoiaş. Şi, dacă cercetăm cu exactă curiozitate motivele scrisului, ajungem
Nae Ionescu, Curs de teorie a cunoştinţei
Nae Ionescu, Curs de teorie a cunoştinţei I. Introducere în problematica teoriei cunoştinţei II. Ştiinţe empirice şi ştiinţe neempirice III. Metoda şi specificul teoriei cunoştinţei IV. Obiectul teoriei cunoştinţei V. Cunoaştere, gândire, realitate VI. Cunoaşterea şi construcţia realităţii VII. Delimitarea obiectelor cunoaşterii VIII. Regularitatea fenomenelor naturale IX. Încercări de fundamentare
Vasile Alecsandri, Despot Vodă
Vasile Alecsandri, Despot Voda EXTRAS: DESPOT (se primblă pe scenă şi priveşte cu mulţumire împrejurul lui) A!… iată-mă-n Moldova!… măriri, averi, putere, Aici sunt partea celui ce ştie-a zice: vreu! Eu vreu!… de-acum ajute-mi în plin norocul meu. Eu, slugă-odinioară lui Iacob Eraclidul, Dar nobil prin avântul sufletului
Tudor Arghezi, De-abia plecasesi
De-abia plecasesi.Te-am rugat sa pleci. Te urmaream de-a lungul molatecii poteci, Pan-ai pierit,la capat,prin trifoi. Nu te-ai uitat o data inapoi! Ti-as fi facut un semn ,dupa plecare, Dar ce-i un semn de umbra-n departare? Voiam sa pleci ,voiam si sa ramai. Ai ascultat de gandul cel dintai. Nu te
Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldavie
CONSPECTUS PARTIUM ET CAPITUM OPERIS PARS PRIMA GEOGRAPHICA Caput I. De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus Caput II. De Moldaviae situ, antiquis et hodiernis limitibus et regionis temperie Caput III. De aquis Moldaviae Caput IV. De provinciis et civitatibus Moldaviae hodiernis Caput V. De montibus et mineris Moldaviae Caput VI.
Plumb de George Bacovia
Dormeau adînc sicriele de plumb, Şi flori de plumb şi funerar vestmînt – Stam singur în cavou… şi era vînt… Şi scîrţîiau coroanele de plumb. Dormea întors amorul meu de plumb Pe flori de plumb… şi-am început să-l strig – Stam singur lîngă mort… şi era frig… Şi-i atîrnau aripile
