“Ciocoii vechi si noi” de Nicolae Filimon [text integral PDF]
Free download , roman / 2013/02/22

Publicat in 1862/1863 (initial in folieton, apoi in volum), “Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soareci mananca”, de Nicolae Filimon, este primul roman din literatura romana ce merita retinut. Citeste aici sau descarca gratis romanul “Ciocoii vechi si noi” de N. Filimon in format PDF. / Citeste romanul online  in varianta HTML Valoarea literara a fost perceputa diferit de la epoca la epoca. Dupa o primire extrem de favorabila a unor contemporani precum Ion Ghica, urmatoarele generatii au sesizat lipsa unei profunzimi analitice in crearea personajelor si moralismul schematic. Totusi, George Calinescu avea o apreciere mai degraba pozitiva a romanului in “Istoria literaturii romane…” si stabilea o noua paradigma in receptarea acestei opere, comparand-o cu Stendhal si apreciindu-i calitatile de roman realist. Evident, Calinescu nu ii ierta autorului nici stangaciile, nici schematismul, dar aprecia forta desenului de ansamblu si calitatea unor scene sau portrete. Ulterior, romanul lui  Filimon a fost introdus in canonul literaturii romane, personajul central, Dinu Paturica, fiind considerat primul dintr-o bogata galerie de arivisti romani. In plus, prin epoca in care a fost scris (si prin epoca in care este plasata actiunea – anume in timpul ultimilor fanarioti si al revolutiei lui Tudor Vladimirescu),…

Vasile Alecsandri, Gerul
poezie / 2012/05/19

Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! —————————————————————- ANEXA: Subiect de bacalaureat cu poezia Gerul de Vasile Alecsandri: 1. Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii. 2 puncte 2. Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 2 puncte 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin…

Poezia Miezul iernii de Vasile Alexandri [PDF] comentata
Free download , poezie / 2012/03/22

Poezia “MIEZUL IERNII” << DESCARCA IN FORMAT PDF Poezia “Miezul iernii” face parte din programa scolara si programa de bacalaureat la limba romana, fiind studiat ca exemplu de poezie pasoptista. Comentariul care insoteste textul precizeaza aspectele pasoptiste, amestecul de elemente clasice si romantice caracteristic poeziilor idilice ale lui Alecsandri. Citeste Miezul iernii online Versiune stabila pentru lectura online si offline, optimizata pentru laptop, PC si tableta. Puteti citi poezia Mezul iernii si comentariul ei pe acest site sau il puteti descarca gratuit si citi offline. Puteti distribui liber aceasta varianta si o puteti uploada pe alte siteuri cu singura obligatie de a pastra nealterate linkurile spre www.rocarta.info VERSIUNE FLASH: Miezul_iernii_Alecsandri (online)

Harap Alb, de Ion Creanga
basme / 2011/11/16

Povestea lui Harap-Alb Povestea lui Harap Alb (1877) de Ion Creanga Citeste alte carti din literatura romana si universala pe www.rocarta.info Amu cica era odata într-o tara un crai, care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împarat într-o alta tara, mai departata. Si împaratul, fratele craiului, se numea Verde-împarat; si împaratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Multi ani trecura la mijloc de când acesti frati nu mai avura prilej a se întâlni amândoi. Iara verii, adica feciorii craiului si fetele împaratului, nu se vazuse niciodata de când erau ei. Si asa veni împrejurarea de nici împaratul Verde nu cunostea nepotii sai, nici craiul nepoatele sale: pentru ca tara în care împaratea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pamântului, si craia istuilalt la o alta margine. Si apoi, pe vremile acelea, mai toate tarile erau bântuite de razboaie grozave, drumurile pe ape si pe uscat erau putin cunoscute si foarte încurcate si de aceea nu se putea calatori asa de usor si fara primejdii ca în ziua de astazi. Si cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a lumii adeseori dus ramânea pâna la moarte….

Neghinita, de Barbu Stefanescu Delavrancea
basme / 2010/07/27

A fost odata o baba, batrana, batrana. Abia zarea de batrana ce era. Si mainile ii umblau la ciorap, iar in gandul ei se ruga la Dumnezeu s-o daruiasca cu un copil, ca n-avea decat pe unchiasul ei. Si unchiasul, ba la padure, ba la arie, ba la targ, iar baba sta singura cuc, ca toata ziulica i-ar fi tiuit tacerea in fundul urechilor daca n-ar fi stranunat si n-ar fi tusit cateodata. Ba uneori, ca sa-si mai tie de urat, tot ea vorbea si tot ea raspundea. Si radea ea de ea, ca si cum ar fi ras ea de altcineva, insirand ochiurile pe carlige. – Ei, ei, ce n-ar plati un flacau la batrantile noastre! – Cat, de? cat? – Ihi, ihi, mult de tot! – Adica ce, nu te-ai multumi si c-o fata mare? – Ba, ce sa zic, bine ar fi s-o fata… – Da, dar la fata vrea zestre. – S-ar gasi, ca eu si unchiasul avem ce ne trebuie si nu ne trebuie mult, trei coti de panza alba si cate un cosciug; iar boii mosului, iar plugul mosului, iar casa mosului si a babei, toate ar fi ale fetei. – Bine, matusa, bine,…

Nicolae Filimon, Ciocoii vechi si noi
roman / 2009/06/26

Dedicatie Domnilor ciocoi! Este mult timp de când umblu cu această nuvelă ziua şi noaptea, întocmai ca Diogen, căutând o clasă de oameni ca să le-o dedic. Am voit să fac această onoare boierilor; dar, după o gândire serioasă, miam schimbat hotărârea, căci, deşi într-această clasă s-au strecurat mulţi venetici corupţi şi, cu toate lovirile şi tentaţiunile străinilor la care servă de ţintă de un secol şi jumătate, tot se găsesc printre dânşii bărbaţi cu simţăminte nobile şi cu inimă de adevăraţi români, care au făcut, fac şi sunt convins că vor face mult bine patriei lor. De la boieri am alergat la neguţători. Am revizuit toate stabilimentele de comerciu, de la magaziile cele mari şi luxoase până la magherniţele cele umilite ale precupeţilor. Am văzut zarafi fără capital, fanfaroni şi maloneşti, care sărăcesc lumea prin dobânzile lor cele nemăsurate; lipscani şi bogasieri care îşi împodobesc magazinele cu marfă putredă şi cu oglinzi mincinoase şi, dându-şi ton de mari capitalişti, ruinează societatea prin falimente frauduloase, ce se efectuesc foarte lesne în ţara noastră; băcani care vând rapiţă în loc de untdelemn, orez îndoit cu pietricele ca să tragă mai greu la cântar şi cafea amestecată cu orz şi fasole. Am…