Despot Voda, de Vasile Alexandri (text integral)
drama , Teatru / 2009/06/24

PERSONAJELE ALEXANDRU LĂPUŞNEANU, Domn Moldovii, 50 ani RUXANDRA DOAMNA, soţia lui Lăpuşneanu, 25 ani DESPOT-ERACLID, competitor tronului Moldovii, 30 ani MOŢOC VORNICUL, boier conspirator, 55 ani ANA, fiica lui, 20 ani MAICA FEVRONIA, sora lui Moţoc, 50 ani TOMŞA, boier neaoş, 40 ani ILIAŞ, copilul lui Tomşa, 14 ani SPANCIOC, boier, 35 ani HARNOV, boier, 45 ani STROICI, boier, 25 ani TOROIPAN, boier, 25 ani CIUBĂR-VODĂ, 45 ani ALBERT LASKI, palatinul Siradii, 55 ani CARMINA, soţia lui Laski, 30 ani ROZEL, aventurier francez, 25 ani SOMMER, poet german, 25 ani ANTON SECUIUL, şeful secuimii din Ardeal, 30 ani PISOZKI, comandant castelului de la Zips, 30 ani TOMA CALABAICANUL, om de încredere al lui Lăpuşneanu, 40 ani AHMED BAIRACTARUL, trimis al lui Soliman Sultanul, 40 ani LIMBĂ-DULCE, plăieş, 30 ani JUMĂTATE, idem, 30 ani UN ŢĂRAN O ŢĂRANCĂ ŢĂRANI, TÂRGOVEŢI, BOIERI, OSTAŞI ROMÂNI, MERCENARI, UNGURI, FRANCEZI, LEŞI, NEMŢI etc., CĂLUGĂRI (Drama se petrece la anii 1558-1561.) NOTĂ: Versurile precedate de semnul * pot să nu fie declamate în cursul reprezentaţiilor (V. A.) ACTUL I Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania. Un brad, în dreapta. Panorama de munţi, în fund.

Miron Costin, Letopisetul Tarii Moldovei
istorie / 2009/04/30

LÉTOPISEŢULŬ ŢĂRÎI MOLDOVEI DE LA A—1: 157 AARON-VODĂ ÎNCOACE, DE UNDE ESTE PĂRĂSITŬ DE URÉCHE, VORNICUL DE ŢARA-DE-GIOSŬ, SCOSŬ DE MIRON COSTINŬ, VORNICUL DE ŢARA-DE-GIOSŬ, ÎN ORAŞŬ ÎN IAŞI, ÎN ANUL DE LA ZIDIREA LUMIEI 7183 *, IARĂ DE LA NAŞTEREA MÎNTUITORULUI LUMII, LUI IISUS HRISTOS, 1675 MESETA… DNI *|| Istoricii, adecă scriitorii de cursul anilor acestor 157 v. părţi, carii pomenescŭ de descălecatul cel dentăiŭ a ţărîi noastre şi Ţărîi Munteneşti: Bonfin, mare istoric, de Dachia, sau Daţia — latin. Dionŭ la viaţa lui Traian *-împăratul — latin. Topeltin *, ungur; iară pre aceşti doi au urmat. Acéşte au scris de Dachia, cum au descălecatu-oă Traianŭ *, împăratul Rîmului, în anii de la Hristos 120, pre socoteala vrémilor, cu rîmlénii. Istoricii leşeşti carii au scris şi lucrurile domniilorŭ Moldovei: Cromer au scris lătinéşte, Dlugoş * lătinéşte, Stricovschîi litfan, leşeşte, Piaseţschîi *, vlădicul de Premislia, lătinéşte. Istoricii leşeşti pre carii au urmat răpăosatul Uréche vornicul: Bîlschîi *, Marţin Paşcovschîi *. Acéşti doi au scris leşeşte. Şi acéşte încă dzicŭ că moldovenii sint den rîmléni. Iară de descălecatul celŭ dentăiŭ n-au ştiutŭ că leşii mai apoi den împărăţia lui Traian * sintŭ veniţi în céste părţi. || 158 PRÉDOSLOVIE, ADECĂ VOROAVA…

Miron Costin, De neamul moldovenilor
istorie / 2009/02/22

DE NEAMUL MOLDOVÉNILOR, DIN CE ŢARĂ AU IEŞIT STRĂMOŞII LOR* PREDOSLOVIE, ADECĂ CUVÎNTARE DINTĂI DE DESCĂLECATUL ŢĂRÎI CEL G 3 DINTĂI ŞI A NEAMULUI* MOLDOVENESCU Către cititoriŭ Începutul ţărilor acestora şi neamului moldovenescŭ şi muntenescŭ şi cîţi sînt şi în ţările ungureşti cu acest nume, romîni* şi pînă astăzi, de unde sîntŭ şi de ce seminţie, de cînd şi cum au dăscălecat acéste părţi de pămîntŭ, a scrie multă vréme la cumpănă au stătut sufletul nostru. Să înceapă osteneala aceasta, după atîta véci de la discălecatul ţărîlor cel dintăi de Traian, împăratul Rîmului, cu cîteva sute de ani peste mie trecute, să sparie gîndul A lăsa iarăş nescris, cu mare ocară înfundat neamul acesta de o seamă de scriitori, ieste inimii durére. Biruit-au gîndul să mă apucŭ de această trudă, să scoţ lumii || la vedére 3 v. felul neamului, din ce izvor şi seminţie sîntŭ lăcuitorii ţărîi noastre. Moldovei, şi Ţărîi Munteneşti şi romînii* din ţările ungureşti, cum s-au pomenit mai sus, că toţi un neam şi odată discălecaţi sîntŭ, de unde sîntŭ veniţi strămoşii lorŭ pre acéste locuri, supt ce nume au fostŭ întăi la discălecatul lor şi de cîndŭ s-au osebit şi au luat numele cest de…

Miron Costin – Cronica Polona
istorie / 2009/02/20

[CRONICA POLONĂ, editie critica] [CRONICA POLONĂ] CRONICA ŢĂRILOR MOLDOVEI ŞI MUNTENIEI (Traducere romînească) Luminate, preaputernice domnule comis al coroanei, multmilostivul meu domn şi frate. Socotesc ca un deosebit noroc al meu că o parte a cronicii mele despre Ţara Moldovei, înainte încă de a ieşi la lumină pe romîneşte, se întîmplă să ajungă în mîinile unui bărbat aşa de mare, la cererea unei anume persoane, căruia pe dumneata însuţi te iau ca martor ce credinţă îi port de-a pururi. Îndeplinesc această slujbă pentru dînsul, căci nu o va putea cere nici unui moldovean; ar trebui cineva să piardă multă vreme cercetînd, pe lîngă unele foarte mici observaţii şi însemnări ale pămîntenilor, cele scrise despre ei de scriitorii străini, să citească mai ales pe Dion în Viaţa lui Traian, Toppeltin ungurul, culegerile istoriilor greceşti De patru monarhii. Iar această ţară pînă acum despre începutul său nu ştie şi nu întreabă şi nu are istorie, afară doar de cronica răposatului Ureche, vornicul acestei ţări. Acesta, adunînd vieţile domnilor moldoveni din mănăstiri, iar războaiele mai ales din Bielski, cronicar polon, a dat la iveală o lucrare, singura de acest fel, începînd de la Dragoş, primul domn al acestei ţări, de la al doilea…

I. L. Caragiale, O scrisoare pierduta – Actul 1
drama / 2009/02/14

COMEDIE ÎN PATRU ACTE PERSOANELE ŞTEFAN TIPĂTESCU, prefectul judeţului AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48 ZAHARIA TRAHANACHE, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului şcolar, Comiţiului agricol şi al altor comitete şi comiţii TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete şi comiţii IORDACHE BRÎNZOVENESCU, asemenea NAE CAŢAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului « Răcnetul Carpaţilor », prezident-fundator al Societăţii Enciclopedice-Cooperative « Aurora Economică Română » IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar şi membru al acestei societăţi POPESCU, institutor, asemenea GHIŢĂ PRISTANDA, poliţaiul oraşului UN CETĂŢEAN TURMENTAT ZOE TRAHANACHE, soţia celui de sus UN FECIOR ALEGĂTORI, CETĂŢENI, PUBLIC În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre.