Vasile Alecsandri, Gerul
poezie / 2012/05/19

Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! —————————————————————- ANEXA: Subiect de bacalaureat cu poezia Gerul de Vasile Alecsandri: 1. Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii. 2 puncte 2. Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 2 puncte 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin…

Poezia Miezul iernii de Vasile Alexandri [PDF] comentata
Free download , poezie / 2012/03/22

Poezia “MIEZUL IERNII” << DESCARCA IN FORMAT PDF Poezia “Miezul iernii” face parte din programa scolara si programa de bacalaureat la limba romana, fiind studiat ca exemplu de poezie pasoptista. Comentariul care insoteste textul precizeaza aspectele pasoptiste, amestecul de elemente clasice si romantice caracteristic poeziilor idilice ale lui Alecsandri. Citeste Miezul iernii online Versiune stabila pentru lectura online si offline, optimizata pentru laptop, PC si tableta. Puteti citi poezia Mezul iernii si comentariul ei pe acest site sau il puteti descarca gratuit si citi offline. Puteti distribui liber aceasta varianta si o puteti uploada pe alte siteuri cu singura obligatie de a pastra nealterate linkurile spre www.rocarta.info VERSIUNE FLASH: Miezul_iernii_Alecsandri (online)

Nicolae Filimon, Baba Harca
critica / 2008/12/07

OPERĂ ROMÂNĂ ÎN DOUĂ ACTE DE D-NU MILLO, PUSĂ PE MUZICĂ DE D-NU FLECHTENMACHER. (1) Primele zile ale lunei lui noiembrie au fost pentru noi o serie de fericiri, căci ne-a procurat rara ocaziune de a privi şi a asculta pe scena teatrului nostru mai multe piese dramatice de pana română, create de geniul lui V. Alecsandri, C. Negruţi şi M. Millo, corifeii şi coloanele ce susţin teatrul român. Da! Ei merită acest nume, căci au ştiut cu atîta măestrie a uni în producţiunele lor utilul, frumosul şi veritabilul, condiţiuni neapărat trebuincioase oricăreia scrieri literarie menite a servi la regenerarea unui popor.

Nicolae Filimon, Corbul roman
critica / 2008/11/29

VODEVIL ÎNTR-UN ACT DE D. V. ALECSANDRI Corbul român este o piesă scrisă de d. V. Alecsandri sub nume de Crai-nou; însă d. Millo, puind-o în scenă, a găsit de cuviinţă a-i schimba numele şi a o mai restrînge, astfel încît dintr-o operetă a făcut un vodevil. Sujetul acestei piese este tras din obiceiurile noastre naţionale. Un ispravnic avea o nepoată care a fugit cu junele Leonaş; şi fiindcă tot într-acea zi s-a furat şi bani de la sămeşia isprăvniciei, ispravnicul şi-a închipuit că Leonaş era hoţul. Leonaş, fugind cu fata, s-a oprit într-un sat unde moş Corbu era cimpoier şi care, în bunătatea inimei sale, s-a hotărît a ascunde pe junii fugari. Ispravnicul, urmărind pe Leonaş, a ajuns în sat cu jandarmi şi aceştia, ducîndu-se să hăituiască pădurea ca să prinză pe hoţ, au dat peste moş Corbu, l-a legat şi l-a luat cu asprime ca să spuie unde s-a mistuit hoţul. Bătrînul nostru ţăran, simpatizînd cu Leonaş, n-a voit a-l trăda, ci a mers cu statornicia sa pînă la a se lăsa să fie bătut. Şeful jandarmilor intervine, scapă de bătaie pe moş Corbul şi zice ispravnicului că cu românul nu faci treabă cu bătaie, ci cu binişorul,…

Nicolae Filimon, Cocoana Chirita in provincie
critica / 2008/11/25

VODEVIL ÎN DOUA ACTE DE D. V. ALECSANDRI De ce mergem mai des la Teatrul Naţional şi cu cît auzim mai multe piese de ale dulcelui cîntătoriu al baladelor române, cu atît ne întărim mai mult în convicţiunea noastră că acest autor a înţeles foarte bine epoca de depravaţiune în care vieţuim şi specificul de care avem nevoie ca să ieşim odată din rugina şi viciele secolului şi din lepra falsei civilizaţiuni, care a făcut, dintr-o mare parte a societăţei române, un tablou de tot ce e mai scandalos şi mai ridicol pe suprafaţa pămîntului. Timpul în care vieţuim se poate compăra foarte bine cu secolul de corupţiune al Franciei din timpul celebrului Molière. (1) Avem şi noi bădărani, avari, baroni şi contese pogorîte din lună, nătîngi şi ipocriţi, cu deosebire numai că ipocriţii lui Molière se mulţumesc să conrumpă femei, pe cînd ai noştri înşală societatea întreagă şi ambiţiunea lor se ridică pînă la al şaptelea cer.

Nicolae Filimon, Cocoana Chirita in Iasi
critica / 2008/10/22

COMEDIE ÎN TREI ACTE DE D. V. ALECSANDRI Am asistat la prima reprezentaţiune a farsei Cucoana Chiriţa în Iaşi şi am admirat foarte mult geniul cel frumos şi foarte satiric al autorului. Această piesă este o espunere a o mulţime de obiceiuri ridicole, de care se găsesc foarte multe la toate naţiunile ce încep a intra în calea civilizaţiunei. Autoriul biciuieşte societatea întreagă, se leagă de guvernămînt, îi arată că pavagele Iaşului sînt atît de rele încît oamenii ce se preumblă în trăsuri sunt în pericol a-şi pierde dinţii într-un vecinic hodoronc-tronc, arată că caii de poştă sunt mai slabi decît mîţele; apoi, venind la municipalitate, zice că, ostenită de a încheia contracte cu jidanii ca să lumineze Iaşul, a însărcinat cu această funcţiune pe Febea elinilor sau pe a noastră prozaică lună. D-aci apoi se pogoară în lume, vede o mulţime de coconaşi îmbrăcaţi ca primii gentilmani englezi, pomădaţi şi înlorniaţi, carii se prezintă ca gineri totdeauna la familii de provincii şi carii, pînă în cele dupe urmă, autoriul ni-i dovedeşte că sunt galeriani, scăpaţi din ocnele Moldaviei şi ale Valahiei.