Despot Voda, de Vasile Alexandri (text integral)
drama , Teatru / 2009/06/24

PERSONAJELE ALEXANDRU LĂPUŞNEANU, Domn Moldovii, 50 ani RUXANDRA DOAMNA, soţia lui Lăpuşneanu, 25 ani DESPOT-ERACLID, competitor tronului Moldovii, 30 ani MOŢOC VORNICUL, boier conspirator, 55 ani ANA, fiica lui, 20 ani MAICA FEVRONIA, sora lui Moţoc, 50 ani TOMŞA, boier neaoş, 40 ani ILIAŞ, copilul lui Tomşa, 14 ani SPANCIOC, boier, 35 ani HARNOV, boier, 45 ani STROICI, boier, 25 ani TOROIPAN, boier, 25 ani CIUBĂR-VODĂ, 45 ani ALBERT LASKI, palatinul Siradii, 55 ani CARMINA, soţia lui Laski, 30 ani ROZEL, aventurier francez, 25 ani SOMMER, poet german, 25 ani ANTON SECUIUL, şeful secuimii din Ardeal, 30 ani PISOZKI, comandant castelului de la Zips, 30 ani TOMA CALABAICANUL, om de încredere al lui Lăpuşneanu, 40 ani AHMED BAIRACTARUL, trimis al lui Soliman Sultanul, 40 ani LIMBĂ-DULCE, plăieş, 30 ani JUMĂTATE, idem, 30 ani UN ŢĂRAN O ŢĂRANCĂ ŢĂRANI, TÂRGOVEŢI, BOIERI, OSTAŞI ROMÂNI, MERCENARI, UNGURI, FRANCEZI, LEŞI, NEMŢI etc., CĂLUGĂRI (Drama se petrece la anii 1558-1561.) NOTĂ: Versurile precedate de semnul * pot să nu fie declamate în cursul reprezentaţiilor (V. A.) ACTUL I Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania. Un brad, în dreapta. Panorama de munţi, în fund.

Caragiale, O scrisoare pierduta – Actul 4
drama / 2009/02/18

>>actul 3 ACTUL IV (Grădina lui Trahanache, în fund grilaj cu poartă de intrare în mijloc ; se vede în fund perspectiva orăşelului pe un fundal de dealuri. La dreapta în grădină, pe planul întîi şi al doilea, intrarea, cu trei trepte de piatră, în casele lui Trahanache. La stîngă boschete. Mobile de grădină.) SCENA I ZOE şi TIPĂTESCU ZOE Unde e ? unde poate să fie Caţavencu ? TIPĂTESCU Nu ştiu : a fugit, a murit, a intrat în pămînt… (după o pauză, apropiindu-se de Zoe.) Ei ? şi pentru ce voieşti să ştii ? pentru ce să te-ngrijeşti mai mult acuma ? Din contra. Eu parcă nu mai am grije… Zoe, gîndeştete : de două zile, oamenii noştri aleg pe Dandanache, pe care-l aşteptăm din minut în minut, — am ordine să-i fac o primire strălucită… ZOE Ei şi ? TIPĂTESCU Ei !… De două zile va să zică, strivesc pe Caţavencu, şi el nu e nicăiri. Unde e ? pentru ce nu s-arată ?… are scrisoarea, pentru ce nu o publică ? Pentru ce a dispărut, nu ştiu, — din ce motive nu publică scrisoarea, nu-mi pasă, — destul că nu o publică… Şi-l crezi tu pe…

Caragiale, O scrisoare pierduta – Actul 3
drama / 2009/02/17

>> actul 2 ACTUL III (Teatrul înfăţişează sala cea mare a pretoriului primăriei, un fel de exagon din care se văd trei laturi. Trei uşi în fund ; cea din mijloc dă în coridorul de intrare ; pe cea din dreapta se citeşte : « Ofiţer ţivil » ; pe cea din stînga : « Arfiva ». În stînga la planul al doilea, o uşă cu inscripţia « Cabinetul Primarelui ». În dreapta, acelaşi plan, altă uşă cu inscripţia « Reghistratura », — Partea din stînga pînă la uşa « Arfivei » este despărţită de scenă cu un grilaj de lemn acoperit cu perdeluţe de chembrică verde. Lîngă grilaj, la stînga, în scenă, este o estradă pe care sunt aşezate masa şi jeţul prezidenţial. Înaintea mesei, puţin mai jos, este tribuna. Pe masă sunt două candelabre, hîrtie, călimări şi un clopoţel. Pe tribună o sticlă şi un pahar de apă. De partea dreaptă sunt bănci dese şi scaune ; sub estradă, asemenea. Peste tot sunt bănci şi scaune, afară de o cărare lăsată liber de la uşa de intrare din fund prin mijlocul scenii, pe unde vine şi se duce lumea. Pe pereţi cîteva lămpi atîrnate în cuie. Lumină cam…

I. L. Caragiale, O scrisoare pierduta – Actul 2
drama / 2009/02/16

>>actul 1 ACTUL II (Acelaşi salon) SCENA I TRAHANACHE, FARFURIDI şi BRÎNZOVENESCU (stau împrejurul unei mese rotunde, studiind listele electorale ; fiecare are cîte un creion colorat în mînă) BRÎNZOVENESCU Şaizeci şi nouă cu roşu, buni,… unsprece cu albastru… ai lor… FARFURIDI Doisprezece… TRAHANACHE Ai puţintică răbdare… unu, doi, cinci… şapte… zece… unsprezece. FARFURIDI Doisprezece…. TRAHANACHE Cu Ienache Siripeanu. BRÎNZOVENESCU Nici nu mai are drept de vot, de cînd şi-a măritat fata… Nu i-a dat casele de zestre ? Ei ? Dacă votează, merge la puşcărie onorabilul. TRAHANACHE Ai puţintică răbdare… Da’ dacă-l putem aduce să voteze cu noi ?

I. L. Caragiale, O scrisoare pierduta – Actul 1
drama / 2009/02/14

COMEDIE ÎN PATRU ACTE PERSOANELE ŞTEFAN TIPĂTESCU, prefectul judeţului AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48 ZAHARIA TRAHANACHE, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului şcolar, Comiţiului agricol şi al altor comitete şi comiţii TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete şi comiţii IORDACHE BRÎNZOVENESCU, asemenea NAE CAŢAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului « Răcnetul Carpaţilor », prezident-fundator al Societăţii Enciclopedice-Cooperative « Aurora Economică Română » IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar şi membru al acestei societăţi POPESCU, institutor, asemenea GHIŢĂ PRISTANDA, poliţaiul oraşului UN CETĂŢEAN TURMENTAT ZOE TRAHANACHE, soţia celui de sus UN FECIOR ALEGĂTORI, CETĂŢENI, PUBLIC În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre.

D-ale carnavalului, de Ion Luca Caragiale
drama / 2009/02/12

COMEDIE ÎN TREI ACTE PERSOANELE NAE GIRIMEA, frizer şi subchirurg IANCU PAMPON MACHE RAZACHESCU, ce-i mai zice şi « CRĂCĂNEL » UN CATINDAT DE LA PERCEPŢIE IORDACHE, calfă la Girimea UN IPISTAT DIDINA MAZU MIŢA BASTON UN CHELNER O MASCĂ MĂŞTI, PUBLIC, SERGENŢI DE NOAPTE Într-un carnaval, în Bucureşti.

Conul Leonida fata cu reactiunea
drama / 2009/02/11

Farsa intr-un act PERSOANELE CONUL LEONIDA, pensionar, – 60 de ani COANA EFIMIŢA, consoarta lui, – 56 de ani SAFTA, slujnica lor În Bucureşti, la Leonida (O odaie modestă de mahala. În fund, la dreapta, o uşă ; la stînga o fereastră. De-o parte şi de alta a scenii cîte un pat de culcare. În mijlocul odăii o masă împrejurul căreia sunt aşezate scaune de paie. Pe masă, o lampă cu gaz ; pe globul lămpii un abat-jour cusut pe canava. În planul întîi, la stînga, o sobă cu uşa deschisă şi cu cîţiva tăciuni pîlpîind. — Leonida e în halat, în papuci şi cu scufia de noapte ; Efimiţa în camizol, fustă de flanelă roşie şi legată la cap cu tulpan alb. Amîndoi şed de vorbă la masă.)

Vasile Alecsandri, Sanziana si Pepelea
Teatru / 2008/11/27

Sânziana şi Pepelea EXTRAS: T Â N D A L Ă: Poftim, vestiţi şi de bun neam domni, crai şi împăraţi! În curând va sosi marele, gloriosul, mărinimosul, augustul Papură-Împărat, împreună cu frumoasa, încântătoarea, augusta sa copilă, domniţa Sânziana. (În sunetul unui marş triumfal, intră Papură cu hlamidă şi cu coroană aurită, ţinând pe Sânziana de mână,urmaţi de mai multe dame şi magnaţi de Curte… ei fac jurul sălii, salutând pe oaspeţi, ş-apoi merg de se suie pe tronuri. Steagurile se înclină în faţa lor şi toţi oaspeţii rămân extaziaţi, privind la Sânziana… Pârlea-Vodă dă semne de admiraţie grotescă. Tândală stă lângă tron.) COR Iată împăratul, Iată luminatul Cu Sânziana, Mândra Cosânzeana, Orişicine-o vede Jură şi crede Că e un juvaer, Căzut aici din cer.  

Vasile Alecsandri, Despot Vodă
drama , Teatru / 2008/09/08

  Vasile Alecsandri, Despot Voda    EXTRAS: DESPOT (se primblă pe scenă şi priveşte cu mulţumire împrejurul lui) A!… iată-mă-n Moldova!… măriri, averi, putere, Aici sunt partea celui ce ştie-a zice: vreu! Eu vreu!… de-acum ajute-mi în plin norocul meu. Eu, slugă-odinioară lui Iacob Eraclidul, Dar nobil prin avântul sufletului ca Cidul; Eu, bulgăr de aramă schimbat în aur; eu, Fiu de pescar din Creta, purtat în zborul meu Prin Spania, Lehia, Germania şi Franţa Cu-a mea soţie, spada, cu sora mea, speranţa, Azi vin şi pun piciorul pe-acest pământ român Şi zic: Moldovo, -n mine cunoaşte-al tău stăpân! Deci pune-ţi mari podoabe, frumoasa mea mireasă, Să faci cu mine-o nuntă de mândră-mpărăteasă. Îmbracă-a tale haine ţesute-n mii de flori, Încinge curcubeul alungător de nori Şi-ntinde pe-ai tăi umeri, în zi de sărbătoare, Hlamida ta ce poartă o lună, -o stea ş-un soare… Acum a sosit timpul, de fericire plin, Ca să-ţi alegi un mire viteaz, măreţ, străin, Vasile Alecsandri 20 Un mire din Bizanţa, cum se cuvine ţie, Ca să fondăm aice greceasca dinastie. E timpul, o! Moldovo, uniţi noi amândoi, Să facem visuri, planuri şi fapte de eroi, Să ştergem umilinţa din fruntea creştinească, Să liberăm Bizanţa şi…