Nicolae Filimon, Schita biografica asupra maestrului Bellini si a operei sale
biografie , Text integral / 2009/03/14

Sicilia, acest locaş al soarelui, insulă a ciclopilor, teatrul celor mai poetice aventure mitologice, patria Ceresei şi a lui Triptolem, delicioasa grădină a Italiei, care făcu pe frumoasa Venere a-i da preferinţă mai mult decît încîntătoarelor dumbrăvi de cedri şi chiparisi din insulele Cnido şi Cipro; patria primitivă a literelor şi a belelor-arte, pămînt proverbial pentru eroismul şi abnegarea fiilor lui, iată în fine ţara care dete lumei pe pateticul maestru Bellini, pe inventatorul şcoalei lirice şi compatriotul tiranului Falaris (1), ce-şi avea şi el pasiunea sa muzicală, ba chiar şcoala sa fundată pe o teorie proprie a sa, şi care în marele său amor pentru cultura muzicei vocale inventă faimosul taur de aramă pe care, după ce-l ardea binişor, adică pînă se făcea roşu, apoi băga într-însul cîte un amator de muzică, care abia intrat în pîntecele dobitocului începea să cînte din toate puterile şi pe toate coardele, de la cea de bas profundo pînă la cea de soprano sfogato, iar după aceea devenea maestru perfect. Bellini se născu în Catania, oraş situat la poalele muntelui Etna, la 1802, noiembrie 3. Părintele său, Rosario Bellini, avînd o mulţime de copii, destinase a face din micul Bellini un contabil, dar…

Nicolae Filimon, Schita biografica asupra celebrului violonist Paganini
biografie , Text integral / 2009/02/14

Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noştri o prescurtare din viaţa şi operile celebrului şi neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toţi aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invenţiunea lui şi pînă în zilele noastre. Ideea nu ni se păru greşită şi credem că aducem un serviciu lectorilor noştri puindu-i în relaţiune cu acest fenomen, care prin magicul efect al arcuşului său electriză inimile tutulor acelora ce avură fericirea de a-l asculta şi ale cărui compoziţiuni au rămas şi vor rămînea mai mult timp nereproduse de violoniştii moderni din cauza insuperabilelor dificultăţi ce ştiu cu atîta artă a semăna în operile sale. Luînd ca punt de plecare pe d. Fétis (1), arătăm că acest geniu superior se născu în Genova la 18 februarie 1784. Părintele său, Antonio Paganini, ce fu mai întîi samsar de comerciu, iar mai în urmă agent de port, îi plăcea cu mare pasiune muzica şi trecea de cel mai distinct sunător de mandolină. Prin ajutorul acestor cunoştinţe descoperind în fiul său un mare talent muzical, s-a decis a-l aplica la studiul violinei şi, după ce îl iniţie…

Nicolae Filimon, Schite trase din viata si scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi
biografie , Text integral / 2008/10/23

Celebrul maestru Verdi, devenind atît de mult popular prin frumoasele sale opere muzicale, socotim că n-ar fi de prisos pentru publicul nostru a avea oarecare noţiuni asupra vieţii şi scrierilor sale. Luînd de autoritate pe biograful său Bernani (1), arătăm că el se născu în anul 1814 în oraşul Busseto din ducatul de Parma. (2) Părinţii lui nefiind în stare a face educaţiunea acestui mare geniu, care încă din etatea adolescinţii sale da semne de un gust decis şi dă cele mai bune dispoziţiuni asupra artei muzicale, un oarecare Provesi Ferdinando, nume necunoscut în arta muzicală, dar carele în calitatea sa de organist al bisericii din Busseto scrisese oarecare piese de muzică, care, după cum zic unii, nu erau lipsite de oarecare valoare, se însărcină a iniţia pe junele Verdi în primele elemente ale muzicii. (3) Peste puţin timp lecţiunele lui Provesi deveniră de neajuns acestui geniu îndrăzneţ şi viguros, care începuse a devina cele mai abstracte şi mai minunate secrete ale artii. Atunci veni unul din acei oameni cari onorează prea mult umanitatea prin buna întrebuinţare a bunurilor ce le-a dat cerul. Acest om, lăsîndu-se cu totul în posesiunea inspirărei inimii sale cei nobile, dete lui Verdi mijloacele necesarii…

Nicolae Filimon, Schita din viata si scrierile celebrului maestru Donizetti
biografie , Text integral / 2008/09/15

Celebrul maestru Donizetti se născu în oraşul Bergama din Italia, la 25 septembrie 1798. Părintele său, trăind din puţinul venit a unui post civil ce ocupa, nu putu a se determina la felul educaţiunei ce urma sa dea fiului său. Tocmai pe atunci se formase în Bergama o şcoală de muzică prin stăruirea şi după proiectul maestrului Simon Mayr, ale căruia opere făceau deliciul tutulor teatrelor peninsulei. Junele Donizetti intră în acea şcoală şi profită atît de bine de lecţiunile ce priimi, ca în anul 1809, la un esamen ţinut la finitul anului şcolar, susţinu cu cea mai posibilă bravură partea de contralto din opera Alcide al Bivio, scrisă într-adins pentru acea solemnitate. Săvîrşind studiile elementare ale muzicei vocale, începu a lua lecţiuni de clavir de la Antonio Gonselis, iar după aceasta se dete cu o mare stăruinţă la studiul compoziţiunii şi în trei ani trecu cursul complect, sub direcţiunea lui Stanislau Matei, cel mai faimos maestru de compoziţiune dupe acei timpi şi preceptor al celebrului Rossini. Înainte de a începe cariera de scriitor, în escesul unei desperări, Donizetti intră în serviciul militar, dar mai în urmă îi păru rău că dedese ascultare unei emoţiuni momentane, însă eroarea era mare…